Aveam doar roze și lalele-n jur ,
Adică fete cu defecte sau caracter de plumb ,
Le tot turnam lacrimi la rădăcină,
Și totuși se uscau…Din lipsă de lumină…
Apoi apare una diferită- planta fericirii,
Eu o culeg ,ea mă cuprinde în frunzele iubirii ,
O aprind din cuvinte – Ea arde-n propoziții ,
Zi de zi le tot citesc,ele mă tot scot din minți…
Mă îmbată ca alcoolu’ , ca cofeina-mi distruge somnul ,
Dependent de ea – Nu mă poate scăpa nici Domnul,
N-am halucinații ,lumea-n jur capătă culoare,
Nu-s afară sau lovit ,da’ văd stele și inimioare…
Ca efect euforie,depresii sau absență,
Șizofrenie greadu’ întîi – îi mulțumesc de experiență,
Am încercat nicotina,adrenalina și alte substanțe ,
Iarba calmează ca morfina,trăiesc cele mai tari senzații,
Oricît n-aș mări doza,ea nu m-aduce la supradoză,
Iar cînd mă pierd în rînduri-gînduri …Mă regăsesc în a ei vorbă.
P.S. Și chiar dacă totul e în trecut ,
Aș vrea să știi că n-a fost destul ,
Că am pus punctu’ prea devreme,
Aveam motive,le am și-acum de-o vreme…
Și sincer spun că-mi amintesc de tine mereu ,
Și mai suntem încă prieteni -cel puțin în capu’ meu ,
Te-ai infiltrat mult prea adînc în mine ,
Și asta-mi place , mă scoate din sărite…
N.B. Uneori dragostea poate fi percepută ca o dependență ,iar persoana dată-asociată cu un drog…
N.B.2 Am spus 3 septembrie …Și partea de pînă la P.S.a fost scrisă prin luna martie ,și de atunci nu s-au schimbat prea multe…
Morphykk(c) – Operă de Artă, publicată în exclusivitate pentru o Travkă <3 )
