Astăzi expresia asta a devenit una uzuală, lipsită de şarm, un mod de a se exprima tinerii „rebeli”, care vor să-şi demonstreze maturitatea faţă de semeni. Facem sex, că e „la modă”, one night stand e visul american al fiecărui moldovean, nemaivorbind de droguri şi rock ‘n roll.
Epidemia de „duritate” se manifestă prin lipsa de complexe, deci tinerii noştri folosesc expresia ca acoperire a propriilor vise degenerate, doar pentru a fi „în rând cu lumea”. Dar cum rămâne cu bunii ani ’60 – ’80?
Istorie
Cum se face că expresia asta a devenit atât de faimoasă, evoluând într-un mod de viaţă?
Anii ’60, e declarat deceniul dragostei, cel al culturii hippie, unde lumea era preocupată să-şi împărtăşească din carmă cu fiecare, deceniul cununilor cu flori, al hainelor excentrice şi ochelari „a la Ozzy Osbourne”, cu motto-ul „All u need is love”. Lipsit de agonie, grabă, nervozitate, deceniul dragostei, îţi oferea şansa unui trai lipsit de griji, împregnat de miros uşor de marijuana şi sex neprotejat.
Urmează anii ’70, boom-ul cocainei. Deceniul care a pus capăt dragostei, cedând în faţa perioadei de depresie, în care erai judecat pentru concepţiile şi apoteozele morale, acum propunea omenirii rutină, şi pedeapsă fi
zică, doar pentru simpla apartenenţă rasială. Ceea ce stătea acum în faţa omenirii, era portiţa de scăpare din realitatea zilnică: drogurile.
Şi cel din urmă deceniu, anii ’80, perioada violenţei şi a protestelor, care s-a manifestat prin muzică, sex şi droguri, a fost un mod de a opune rezistenţă sistemului defect. Dacă unii îşi manifestau convingerile prin poezii, critică în şoaptă la colţ de stradă, alţii s-au regăsit în Sex & Drugs & Rock’n'Roll, piesa rock star-ului Ian Dury, single apărut în 1977. Cu cât devenea mai insuportabil, mai gălăgios şi mai exorbitant pentru unii, cu atât Rock’n'Roll-ul căpăta mai mulţi adepţi. Era un mod de a spune că “puterea e în mâinele noastre”.
Unii au devenit veterani ai Rock’n'Roll-ului, alţii au rămas necunoscuţi, cert e că această cultură la momentul dat nu era doar un mod de a-ţi petrece timpul, de a duce o viaţă neordonată, era modul de a te face auzit, chiar de neapreciat…
Marasme
S-ar părea că cuvintele date se impun într-un mod distractiv, deci avem sex neglijent, lucru care cu siguranţă nu-l pot accepta, şi nu pentru că sunt inhibată sau complexată, ci prefer să rămân în urmă cu americanismele, să nu mai fiu în vogă, decât mai târziu să-mi regret “ambiţiile”. Avem droguri…Sincer aş fi mai mult pentru puţină marijuana, decât pentru cantităţile enorme de alcool, care se consumă la noi, mai scoţi din stres şi nu ai dureri de cap Dar ceea ce ne face diferiţi, e alegerea, pentru că poţi alege s-o consumi la o petrecere cu prietenii şi poţi s-o ocoleşti cu desăvârşire. Asta se face în funcţie de tăria, tăria de caracter…
Şi mai avem rock’n'roll… tind să cataloghez muzica asta ca fiind una dintre cele mai calitative, alături de jazz şi muzica clasică. Se cântă live, totdeauna…Unde ai s-o mai vezi pe Lady Gaga ţinând un concert de câteva ore, live, fără back vocal şi fără să i se umfle vinele de la gât, de la prea mult scremut? Neah,niciodată! Dar câţi îi idolatrizează pe cei de la Beatles, Rolling Stones, AC/DC, Scorpions? Ce se făcea la concertele lor?
Dacă ar fi să conchid cu o judecată, atunci sigur nu aş pune în practică niciodată această expresie, ţine de trecut, ţine de o revoluţie interioară, dar apusă şi ar fi mare păcat să ne ascundem dincolo de aceste convingeri, care nu ne fac faţă. Dacă ar fi să adaptăm la momentul actual, atunci expresia dată ar suna în felul următor: Sex protejat&Marijuana ocazional&Mult rock and roll! 
Recomandări
Cu această ocazie am să vă recomand o carte, “Cutia cu fantome” de Joe Hill. Este o lectură uşoară, cu un suspans dozat bine, despre un rock star, deja “la pensie”. O istorie nelipsită de scene amoroase, droguri, muzică şi… ocultism, cât şi ecranizarea din 2010 “Sex & Drugs & Rock & Roll” de Mat Whitecross, un must see&must read!