Universul meu ?! O cameră goală ,

A fost plină cîndva , luminată de soare ,

Am scos tot de-acolo lăsînd gol pentru ea ,

Am chemat-o , n-a venit , rămas-am singur în lumea mea.

Prin întuneric am dat de-o ieşire ,

Întrarea în alt univers , acum am de ales,

Să rămîn aici sau să trec în neştire

În împărăţia ta …plină de speranţe şi lumină.

Uşa – o am în faţă ,dar nu-s sigur ,

Vrei să stăm împreună acolo sau să stai singură ,

Mă laşi să intru dar pe cît timp ,

Nu mai vreau să stau ca un oaspete la tine-n gînd.

Mi-e frică că intr-o zi mă vei izgoni ,

Că mă voi întoarce înapoi de unde-am venit ,

Într-un univers pustiu ,dar plin de amintiri ,

Din care odată intrat …nu mai e ieşire…nu mai e ieşire…

morphykk(c)