Nu fi egoistă – împarte lumea ta
În două , dă-mi o parte din ea,
O voi păstra , aduc cerul senin acolo ,
Aduc şi norii , sărutîndu-te cînd plouă.
Te-aş chema Eu , în lumea mea ,
Dar acolo totu-i distrus , distrus de-altcineva,
E prea mult întuneric şi totu-i îngheţat ,
Tu eşti un ÎNGER , n-ai ce căuta în iad.
Sau poate ?! Creem o lume nouă-n doi ,
Fără vînt , fulgere , ceaţă şi ploi ,
Cu-n cer senin luminat de lună şi soare ,
Să ne lăsăm purtaţi de vîltoarea apei de mare.
morphykk(c)
