Si ti-am raspuns prea pamantesc.
Am incercat sa-mi depasesc si firea…
Dar, sunt facuta din lumesc.
Erai imposibilul visat,
Nascut din gand si noapte,
Acel gand pur ce nu poate fi uitat
Materializat prin infime soapte. La gat purtai nemarginirea,
Caci te scaldai in infinit
Dar, ochii, iti tradau nefericirea
Adunata de prin timp.
M-ai intrebat ce e iubirea
Si ti-am raspuns prea pamantesc.
Nu mi-am putut depasi firea,
Respir mult prea omenesc.
