Zi in care nustiu ce vreau, zi rece, ultima din septembrie si prima adevarata de toamna, cel putin asa o simt eu. Zi in care visam de dimineata, inca cind eram la ore, cum ma aflu in camera mea, sub plapuma, cu o cana de cappuccino in mina, uitindu-ma la un film foarte interesant ( demult nu am ramas impresionata de nici un film, nu mai sunt istorii originale, nu mai apar actori buni). Toata ziua imi ramasuna in minte melodia “Goodnight Goodnight” de Maroon 5. Nu sunt nici trista, nu sunt nici fericita, dar lacrimile abea de rezista sa nu izbucneasca.
Prea multe ginduri odata, trebuie sa le asez frumos pe polite, trebuie sa le organisez, trebuie sa ma organizez, sa hotarasc ce e prioritar pentru mine, cine sunt si cine vreau sa fiu. Zi de vineri, zi in care nu exist pentru nimeni, nici macar pentru mine.
