(18.09.2010) Rupt şi însetat de tine... Aşa mă simt, deşi nici măcar nu te ştiu. Câteodată, arareori reuşesc să-ţi adulmec mirosul - pieptul străpuns de o lumină prea grea ca s-o pot reţine în mine. Nu m-aș mai sătura să-ți simt privirea împlântată în adâncul meu, ca o lamă ce trece prin tâmple și scrie chiar în suflet litere...(21.08.2011) Așa îmi spuneam mai demult... Acum nu mai cred în tine oricine nu ai fi (chiar dacă ai fi). Poate nici nu te-am așteptat, poate am greșit în fiecare gând, faptă sau cuvânt împotriva ta. Dar tu n-ai venit. Lumina... lumina despre care scriam ani în urmă m-a părăsit. Totul a devenit sur și neinteresant, iar eu plictisit. O să te înlocuiesc, să știi că ai o mulțime de clone - care mai bune, care mai rele. În mintea mea, ele toate îți seamănă cumva. Nu o să îți cer iertare pentru că nu ești. Îți spun doar noapte bună.
