My family

Azi e ziua fratelui meu… ura!!! Da, doar ca el nu e acasa ca sa putem sarbatori impreuna. E deja al 3 an de cind ii zic la multi ani online si e al 3 an de cind el nu mai sarbatoreste ziua lui. Mereu lucreaza, mereu e ocupat. Nustiu cum altii, dar pentru mine fratele e una din cele mai apropiate persoane, si stiu ca anume el imi va fi aproape peste multi ani. Intr-un fel sau altul, ziua lui de nastere mi-a amintit de iubirea ce persista in familie, ea e una plina de caldura si intelegere, ea a existat mereu in casa noastra, copilaria mea find una deosebita. Imi amintesc si astazi cum in fiecare zi, nu incapeam toti la bucatarie la prinz, fiind eram vreo 12 persoane, iar bucatarie find pe atunci micuta. Acum am ramas 3, prietenii rid de mine, spunind ca trebuie sa includ si animalele mele domestice in lista, ca sa am senzatia ca suntem multi. Acum sunt eu, mama si bunica. Tata, nici nu vreau sa ma gindesc…
Verisorii cu care am crescut sunt in Spania si unii in Rusia. Fratele e in Florida. Din copii, am ramas doar eu acasa, cred ca daca as pleca si eu, casa ar deveni mai trista, si poate as lua cu voie sau fara voie, toate amintirile pline de risete si intimplari nastrusnice.
Mama azi a plins… lacrimile ei mi-au amintit cit de bine era inainte, cind fiecare zi era plina de Craciun. Acum Craciunul e plin de fiecare zi. Ii vreau inapoi, pe ei, familia mea!