I’m back

M-am pierdut, recunosc! Dar abea azi am observat cit de pustiu a devenit blogul in ultima perioadata. Presupun ca nu am avut inspiratie si, parerea mea, e mai bine sa nu scrii daca nu poti decit sa te impui. In articolul acesta ca povestesc  ce am facut in ultima perioada de nu am mai intrat pe aici:
In primul rind am avut parctica la lectiile de soferie… finally? Don’t think so… Nu asteptam cu asa mare nerabdare momentul, pentru ca ma obosesc si lectiile practice si cele teoretice, plus imi i-au timp mult si inca acasa trebuie sa mai fac niste teste pentru ca sa repet materialul. Oarecum, deja 3 ori am mers prin Chisinau, in timpul acesta am oprit masina de vreo 4 ori in mijlocul drumului, am incercat sa ma parchez si am lovit asa zisul “ gard” improvizat la baza unde se fac repetitiile si profu a reusit sa-si faca cruce cind a terminat lectiile cu mine. Dar in rest, nu-i asa rau, e interesant sa simti cum tu stai la volan si plus la toate, pina cind am numai note de 8.

Altceva? Pai am inceput sa ma uit la tv la serialul “ Cu un pas inainte” intrucit pe net nu il pot gasi nicaieri, si astazi in serial a fost pus un dans dupa o melodie de Fly Project, astfel, am inceput a ma “droga”  iar cu piesele lor vechi si noi pentru ca e o trupa super, si live sunt ft bravo si in general emana atita energie si si si…

Saptamina aceasta House a fost inlocuit cu Pretty little liars, serial nou din 2010, interesant ca scenariu, actorii bravo si chiar imi place… rau ca ieri am vazut ultimul episod din sezon si trebuie sa astept pin in toamna, like always.

Ghost Wisperer- deja sunt la al 3 sezon, insa pe cit de interesant e fiecare sfirsit de sezon, pe atit de plictisitor e inceputul lui, asa ca nustiu… cred ca ucid si eu timpul cind nu am ce face.

Dar totusi, lume, nu credeti ca stau numai in casa, nu fac nimic si imi ies din minti! Ies cu prietenii aproape in fiecare zi, am un program incarcat astfel incit nici nu am timp sa-i vad pe toti.

Plus planuiesc o zi foarte imporanta pentru mine: My birthday…
inca mai este multisor pin atunci, e pe 28 iunie… insa eu am o atitudine poate copilareasca fata de zilele de nastere, tin foarte mult la ele, si chiar daca trebuie in fiecare zi sa ne simtim la fel de deosebiti chiar si atunci cind mai crestem cu un an, eu totusi iubesc sa sarbatoresc la maxim, si nu pentru mine, ci pentru prietenii apropiati care imi sunt alaturi in acea zi pentru ca daca ei se simt bine, eu sunt cea mai fericita.

Si uite, asa s-a descoperit motivul disparitie mele “misterioase”… Cu drag, a voastra May