Femeia de la sat


Femeia de la sat, aşa o s-o numesc pe mama care-şi aşteaptă copiii în vizită, iar ei vin de Paşte şi Crăciun, uneori mai des, alteori mai rar... stă cu ochii spre poartă şi îşi aminteşte cât de frumos era când au venit la ea ultima dată. Ar fi oprit acele clipe fericite când ei intră pe poartă, bat la uşă, o strigă...
Femeia de la sat care a muncit o viaţă la pământul colhozului, la prăşit, la cultivat tutunul, cu brigada, cu vecinele... Acasă ajungea noaptea, copiii adesea dormeau deja, iar ea trebuia să spele, să facă mâncare pentru a doua zi. Aţipea spre dimineaţă, dar trebuia să plece iarăşi la muncă dis-de-dimineață.
Cum era viaţa femeii de la sat care nu avea uneori nici curent ca sa lumineze un beculeţ în casă, nu existau maşini de spălat, aspirator, frigider, fier de călcat? Toate au apărut treptat, odată cu acea evoluţie a omenirii care avea la baza piramidei muncitorii simpli care lucrau zi şi noapte. La baza acestei piramide este şi a fost femeia de la sat care a crescut copiii cum a putut, împreună cu soţul, sau singură toată viaţa; a încercat să-i dea la şcoli ca să nu ajungă să muncească ca ea. Ar fi fost în stare să munceascaă pentru copiii ei și pentru copiii copiilor, doar ca ei să aibă un serviciu la birou. Din această cauză a făcut tot posibilul ca lor să nu le lipsească nimic. În plus, copiii ei deştepţi şi frumoşi trebuie să urmeze o facultate. Au plecat şi au revenit tot mai rar, ca puii care învaţă să zboare şi zboară tot mai departe, până când drumul înapoi devine tot mai lung.
Această femeie de la sat acum e la pensie. Chiar dacă nu are serviciu, îşi găseşte tot timpul de lucru: creşte pui, răţuşte, bubocei sau are sotcă unde umblă la prăşit şi unde cultivă de toate; are acasa flori, legume. Mai pleacă uneori la moară ca să-şi facă făină de porumb, făină de grâu, ulei...
Coace pâine, plăcinte, cozonaci, deoarece ea nu cheltuie banii pe așa ceva - nu cumpără decât uneori medicamente, doar când acestea sunt mai mult decât necesare. Vrea să aibă de toate ca să dea la copii atunci când o să vină la ea.
Femeile de la sat mai tinere, de obicei lucrează în oraşul din apropiere, sau chiar în sat pe la şcoli, grădiniţe. Au televizor, telefon mobil, frigider, maşină de spălat,aspirator, aragaz, nu mai zic de curent, gaz, apă caldă, baie și alte facilități. Aceste femei preferă să cumpere pâine decât să coacă, preferă să stea acasa în loc să muncească pentru un salariu care nu le convine, iar bărbaţii de obicei pleacă peste hotare şi lucrează din greu pentru un salariu mai bun.
Baza acelei piramide despre care am mai vorbit devine tot mai slabă. Cei din vârful ei ar trebui sa-şi dea seama de asta înainte ca totul să se prăbuşească. Cel ce e mai sus cade mai tare, iar cei de la munca pământului nu au unde să cadă.

În continuare vă invit să urmăriți documentarul "Femei la Moară" filmat și montat în 2010 în Pelinia(dar a fost "scos în lume" recent)de către Valeriu Antonovici, care ne spune: "Am fost la moară să văd cum se descurcă o femeie singură. Am filmat și vă invit să urmăriți aceste acțiuni pentru a intra în ritmul vieții ei."http://www.blogger.com/img/blank.gif



Pentru mai multe detalii referitor la acest documentar, vizitați filmândmemorii

Foto: Nicolae Tonitza

Sursa
2011-06-16 13:19:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

09:07:00Jumătate de secol de istorie a sportului. Ion Gheorghiu, la 50 de ani —» Sandu GRECU
12:58:46Chișinăul cultural la o margine de secol —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
07:36:58Recomandarea săptămânii: Radacini Fiori Rara Neagră —» Fine Wine
06:27:06Evanghelia la Bunavestire – Comentarii Patristice —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova
06:03:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
19:51:08Verdict: despre abuzurile unui primar —» Curaj.TV | Media alternativă
19:40:22Anatol Matasaru a fost reținut în timp ce investiga averea unei judecătoare —» Curaj.TV | Media alternativă
19:38:30Pogromul de la Chișinău în timpul țarismului —» Curaj.TV | Media alternativă
08:40:00Ziua Internațională a Poeziei ,,Poezia – punte pentru pace și solidaritate” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
04:02:39Semnificatia fiecarei zile din Saptamana Patimilor —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova
23:31:48Și nimica mișcă —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
04:08:00LACONIC —» Leo Butnaru
18:05:00Elevii din Baimaclia au transformat eficiența energetică într-o mișcare comunitară 🌞 —» Sandu GRECU
05:38:00PRINTRE ROMÂNII DIN SERBIA —» Leo Butnaru
12:58:01Peste 14,6 milioane MDL pentru promovarea exporturilor: 16 asociații selectate în cadrul „BRIDGE Export” —» Sandu GRECU
12:52:00Republica Moldova un hub emergent pentru dezvoltarea de jocuri video - Istoria Paparuda Studio 🦹‍♂️ —» Sandu GRECU
04:38:00DESPRE JURNAL —» Leo Butnaru
16:09:10Atenţie la angajare peste hotare —» Curaj.TV | Media alternativă
13:33:00Renato Usatîi. Karaoke cu Plahotniuc, plăcinte de la Filat, primii bani la Moscova și dictatura 💥🔥💲 —» Sandu GRECU
07:09:00Cum monitorizarea inteligentă a energiei transformă viața comunității din Micleușeni 🌞 —» Sandu GRECU
03:34:01RACURSIU —» Leo Butnaru
16:52:00MNLR (CHIȘINĂU), EXPOZIȚIE TEMATICĂ —» Leo Butnaru
13:02:39Prima femeie zboară spre Lună —» Curaj.TV | Media alternativă
06:10:00POEZIA FRANCEZĂ —» Leo Butnaru
13:52:24Inovație prin creativitate la bibliotecă. Cercetare biblioteconomică —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'