100 de zile

Stela Popa

Romanul „100 de zile” este cea mai proastă carte pe care am citit-o vreodată; în continuare o să bag exemple din carte şi unele comentarii scrise de je în timpul lecturii (o să mă rezum la comentariile decente).

Prima pagină:

„ În haosul şi dezordinea care erau acolo nu prea mai putea face mare lucru.”

DEX-ul scrie că haos este sinonim cu dezordine, cum ar veni „haosul şi dezordinea” este o tautologie.

„ În cameră atmosfera rămase încordată. Bâzâitul unei muşte rupse liniştea. Disperată, insecta scoase un sunet ascuţit. Se prinsese în capcana unui păianjen înfometat, care cum o văzu, se şi aruncă către victimă s-o devoreze. Peste câteva secunde, lupta între cele două vietăţi se auzi în întreaga cameră.”

De unde să încep … „aruncă către” – cacofonie; de ce „între” şi nu dintre? De fapt, acest pasaj mi se pare ridicol, cam cât sunet pot să producă o muscă şi un păianjen?

„ Hai la spital, nu o mai putem ţine aici nici măcar o clipă mai mult.”

„ Nici măcar o clipă mai mult???” de ce? Vreau să o privesc în ochi pe Constanţa Filip (cea care apare ca redactor) şi să o întreb de ce?

„ [ ... ]  ne simţeam ca nişte nimeni …” wtf???

„ Cum spuneam: eu mai repede, sora mai încet, dar totuşi, mai iute decât ceilalţi de vârsta noastră.”

Aici autoarea, ca orice femeie, nu s-a putut hotărî ce să folosească: un „dar” sau un „totuşi” şi şi-a spus: „La dracu’, să le folosesc pe amândouă!” …

Asta scrie în DEX: „TÓTUȘI conj., adv. 1. conj. DAR, însă. (Aș vrea să te cred, ~ am unele îndoieli.) 2. conj. (prin Transilv.) meghiș. (Să treci ~ pe la mine.) 3. adv. încă, tot. (Cât îi dă și ~ i se pare puțin.) “, dar who the fuck cares?

„ Avea încredere în Serioja şi îi dezvăluia cele mai de taină secrete ale sale.”

În DEX scrie: „SECRÉT s.n. 1. Ceea ce este ținut în taină, ceea ce nu se dă publicității; mister, TAINĂ. 2. Mijloc, procedeu eficace și special pentru a obține ceva. 3. Ceea ce constituie condiția intimă a unei științe, a unei arte. [Pl. -te, -turi. / < lat. secretum, cf. fr. Secret].”, cum ar veni iar e tautologie… dar …

„ Prezenţa ei omniprezentă [ ... ] „

Whaaaaat? Da, aşa scrie în carte.

„Victor se aşeză graţios pe scaun, chiar în faţa Robertei. Puse picior peste picior şi se uită fix către ea, fără să se jeneze ceilalţi.”

A înţeles cineva ultima parte la fraza a doua? Eu nu …

„[ ... ] nu era indiferent la politică [ ... ] „

Cum aşa? Nu eşti indiferent faţă de ceva, nu la ceva …

Daţi-mi o bucată de granit să gravez fraza de mai jos Concentraţi-vă! Nu, luaţi un pix şi notaţi!

„Dacă o femeie vrea să-l „pedepsească” pe un bărbat îndrăgostit în vreun fel, atunci aceasta e mai mult ca sigur soluţia perfectă.Trei paşi importanţi: dispare, nu spune nimic, pleacă. Reţeta perfectă pentru a aduce bărbaţii la nebunie.„

Şi iar nu înţeleg, cam ambiguu formulat: să-l pedepsească în vreun fel pe ciumpalac sau dacă el e îndrăgostit în vreun fel? E clar că nu mă pricep nici la bărbaţi, nici la limba română…

„Nu de rareori [ ... ] „

Părerea mea subiectivă: nu-mi place exprimarea.

„[ ... ] deghizată în pielea unei contabile[ ... ]”

Ştiaţi că contabilul/a este un fel de animal, altfel cum dracu’ te-ai putea deghiza în pielea lui/ei?

„S-a împrumutat de la toate rudele şi neamurile [ ... ]”

DEX: „RÚDĂ s. neam, rubedenie, rudenie, (înv. și reg.) nemotenie, (reg.) nat, nemenie, nemet, nemușug, (Mold.) cimotie. (Are câteva ~ foarte apropiate.) „

„Coroanele se împleticeau şi se uneau  [ ... ]”

Diagnostic: tautologie … din nou.

Folosirea rusismelor ar trebui să dea culoare textului, dar nu dă (din nou părerea mea subictivă), mai ales când unii termeni transcrişi în română sunt traduşi greşit: pagina 122 „primeruri” este tradus ca „probe”, când înseamnă, de fapt exemple (cred că nici la rusă nu mă pricep).

„Roberta era sătulă până peste cap de spitaluri  [ ... ]”

Spitaluri sau spitale, DEX-ul zice „spitale” …

„Sidor Sârbu, şoferul microbuzului, se întoarse către tânărul din dreapta lui care spune aceste cuvinte şi-l întrebă:

-Tu de cât timp eşti aici, tinere? întrebă şoferul, care până atunci, îşi căutase liniştit de drum, deşi trăsese atent cu urechea la discuţiile din salon.”

„Acesta cheltui aproape toţi banii cu ele în parcul de distracţii pentru copii.”

Există şi parcuri de distracţii pentru maturi?

„Roţile galopau într-un ritm alert pe şoseaua impecabilă şi contruită după ultimele tehnologii, astfel că se auzea doar un zornăit metalic uşor.”

Înainte să citesc „100 de zile” credeam că doar caii pot galopa, acum ştiu că şi roţile unei maşini o pot face. Cât de plastic de exprimă fata asta (mă gândesc eu cu ironie).

Asta e superbă: la pagina 255 se pomeneşte de „statuia ecvestră a lui Vladimir Vîsoţki” care stă chiar în faţa hotelului Cosmos, iar la pagina 257 se repetă numele lui Vîsoţki, când, de fapt, în faţa hotelului Cosmos stă cocoţat pe cal Kotovski. http://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_lui_Grigore_Kotovski_din_Chi%C8%99in%C4%83u

Ironia este că nota explicativă dedicată personajului călare pe cal este despre poetul şi cântăreţul rus Vladimir Vîsoţki. http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_V%C3%AEso%C8%9Bki

Asta chiar este o greşeală de-a dreptul stupidă, iar autoarea n-are nici o scuză (părerea mea subiectivă).

„Valentin căzuse anterior într-un accident [ ... ]

Poate nimerise într-un accident?

Încă una bună: la pag 23 „paşol nahren” (la singular) se traduce ca „du-te naibii”, la pagina 322 „poşli nahren” (la plural) se traduce ca „dă-i în puii mei”. De fapt, înjurătura ruşilor „пошел нахрен” se traduce adlitteram  „dute-n pulă”, deoarece unul dintre sensurile cuvântului „xрен”

este … cel menţionat anterior, aşa după cum se menţionează în continuare (scriu ca Stela Popa sau?…) xрен -  Фаллический символ -

Неплохо проработанная теория. Подкреплена фактическим материалом, прежде всего, исследованиями идиоматических (а может идиотических) выражений типа «Хрен вам» и «Идите на хрен» (куда адепты данной теории и направляют несогласных).

Un lucru bun am aflat după ce am terminat de lecturat această superbă operă (iar sânt pusă pe ironisme): că nu ştiu ce-i aia o expiaţie şi am căutat în DEX (în caz că mai sânt oameni ca mine) : EXPIÁȚIE s.f. (Liv.) Expiere, ispășire. [Gen. -iei, var. expiațiune s.f. / cf. fr. expiation].

Cel mai mult şi mai mult mi-au plăcut numele personajelor. La acest capitol Stela Popa poate fi comparată doar cu Mitoş Micleuşanu, doar că la acesta din urmă numele cretine sunt atribuite unor personaje pe măsură. Ghiciţi după nume care dintre aceste personaje sunt pozitive şi care negative: Tolică Avădănii, Colea Barabuli, Vicoliţa, Lică Gagiu, Ana Coţofană, Maricica Strelca, Sidor Sârbu, Lilian Lisnic. Eu trăiesc demult în Republica Moldova şi am întâlnit o mulţime de oameni cu nume şi prenume normale: Dragoş, Luca, Ştefan, în cartea Stelei Popa mai toate personajele au nume … neadecvate şi mult prea îndepărtate de realitatea pe care autoarea are pretenţia de a o reflecta.

După nivelul de limbă română „100 de zile” poate fi comparat doar cu Dicționarul moldovenesc-românesc scris de Stati. Vreau să-mi explice cineva de ce această  carte a fost atât de mult mediatizată?