3.000.000 de evrei pe teritoriile ocupate de Germania

****

Datele statistice despre populația evreiască din toate țările nu este cunoscută în deajuns și de asemenea nu este cunoscut câți evrei au fost deportați  și internați între anii 1939 – 1945. Dar reieșind din datele statistice disponibile, mai ales din cele care se referă la emigrarea evreilor, se poate de demonstrat că numărul evreilor care au murit alcătuiesc doar o mică parte din acele “6 milioane”. După Enciclopedia Chambers, numărul evreilor care locuiau în Europa antebelică era de 6,5 milioane. Adică, dacă să credem în legenda despre “exterminarea în masă”, în Europa postbelică practic nu ar mai fi rămas evrei . Dar Baselar Nachichten, un ziar elvețian neutru, folosind datele statistice evreiești, a determinat că între anii 1933 și 1945, 1,5 milioane de evrei au emigrat în SUA, Marea Britanie, Suedia, Spania, Portugalia, Australia, Palestina și chiar în China și India. Aceasta confirmă și jurnalistul evreu Bruno Blau care aduce aceeași cifră în ziarul New-York-ez Aufbau, din 13 august 1948. Din acești emigranți, aproximativ 400 mii au venit din Germania înainte de septembrie 1939, când a început războiul. De asemenea, aceasta se confirmă și în publicația Congresului Mondial Evreiesc  “ Unity in Dispersion” (pag. 377), în care se spune că “majoritatea evreilor germani au reușit să să iasă din Germania înainte de începerea războiului”. În completare evreilor german, 220 mii din cifra totală de 280 mii de evrei austrieci au emigrat până în septembrie 1939, începând cu luna martie 1939, Institutul de Evreiesc de Emigrare din Praga a ajutat la 260 mii de evrei să emigreze din Cehoslovacia. După septembrie 1939 în Germania, Austria și Cehoslovacia au rămas aproximativ 360 mii de evrei. Ca la jumătate de milion au emigrat din Polonia până la începutul războiului. Aceste cifre arată că numărul emigranților evrei din alte state europene (Franța, Olanda, Italia, țările Europei de Vest) a fost de aproximativ 120 mii. În acest fel, exodul masiv al evreilor de până și în timpul războiului, micșorează numărul evreilor în Europa până la 5 milioane. La acești emigranți trebuie de mai adăugat pe acei evrei care au fugit în URSS după invadarea Poloniei de către german și de asemenea, pe cei care în consecință au fost evacuați de pe teritoriile de înaintare ale armatei germane. Majoritatea din cei care au fost evacuați au fost evrei polonezi, dar în afară de ei, după Reitlinger [autor care a scris nu puțin în apărarea Holocaustului] aproximativ 300 mii de evrei din alte țări europene au trecut pe teritoriul sovietic între 1939 și 1941. În așa fel, numărul total de evrei care s-au deplasat în URSS a fost de 1,5 milionae. Freiling Foster, articolul căruia despre evreii în URSS a fost publicat în jurnalul Colliers din 9 iunie 1945, scrie că 2,2 milioane au trocut acolo din 1939 salvîndu-se de naziști, dar cifra de 1,5 milioane e mai aproape de realitate. În așa fel, emigrarea evreiască în Uniunea Sovietică micșorează cifra evreilor  de pe teritoriile ocupate de germani până la 3,5 milioane. Din această cifră trebuie scăzuți evreii care locuiau în țări neutre, care au evitat consecințele războiului. Conform World Almanac din 1942, pag 594, numărul evreilor care locuiau în Anglia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția, Irlanda, Turcia și Gibraltar era de 413 mii. (Anglia deși nu a fost neutră, dar teritoriul ei nu a fost ocupat).

Trei milioane de evrei în Europa

În așa fel, conform datelor statistice despre populație și emigrare, numărul evreilor de pe teritoriile ocupate de germane au fost de aproximativ 3 milioane. Aproape aceeași cifră obținem dacă analizăm datele statistice despre populația evreiască aflată pe teritoriile ocupate de germani.

****

Fragment din cartea Did Six Million Really Die?” de Ernst Zundel.    

Ce s-a întâmplat cu el ș alții după apariția acestei cărți puteți afla accesând link-ul http://destainuit.wordpress.com/2011/05/26/revizionistii-holocaustului-cat-te-costa-sa-ai-indoieli/



Sursa
2011-06-03 13:43:23



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

07:27:47MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS —» Leo Butnaru
06:57:00Fan Zimbru, deputat și fondator de club de fotbal. Sergiu Lazarencu despre stadionul național, Irina Rimes și Plaha 🔥🔥🔥 —» Sandu GRECU
06:40:00Republica Moldova face pași concreți pentru alinierea stațiunilor balneoclimaterice la standardele UE, cu sprijinul experților din România 👍 —» Sandu GRECU
05:27:09ÎNTRE PROZĂ ȘI YES-EU —» Leo Butnaru
06:46:34COPILUL ȘI LUMEA —» Leo Butnaru
05:39:58ABERAȚII TRUMP(ISTE) —» Leo Butnaru
05:05:26OMUL ȘI CARTEA —» Leo Butnaru
17:53:00Prograin Organic: agricultura ecologică din Republica Moldova cucerește piețele externe 👍 —» Sandu GRECU
07:33:59Wine run: Colinele Mircești 2026 —» Fine Wine
05:56:04DIN ȘAHUL LUMII, ȘAHUL VIEȚII —» Leo Butnaru
20:03:00Servicii sociale mai bune la Strășeni: Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Răsărit” devine mai eficient energetic și mai accesibil ☀️ —» Sandu GRECU
13:25:00Cariera care te conectează cu lumea: Interviu cu Mihai Sava, Președintele AMALT, despre oportunitățile profesiei de Dispatcher 👍 —» Sandu GRECU
12:37:00Cu sprijinul Uniunii Europene, Serviciul social „Locuința Protejată” din Glodeni devine un model de eficiență energetică și incluziune socială 👍 —» Sandu GRECU
10:40:53Spumantul: zâmbetul comercial al sectorului de vinuri —» Fine Wine
09:47:03James Suckling evaluează, în premieră, vinurile Purcari —» Fine Wine
05:25:21DIN ȘAHUL VIEȚII —» Leo Butnaru
09:26:33Între simbol și ironie – Violeta Zabulica-Diordiev —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
08:58:24Cătălin Păduraru: „Acum este pasul obligatoriu de ieșire la atac” —» Fine Wine
05:24:54DE LA PORȚILE ROMEI, DIN ROMA —» Leo Butnaru
05:53:47DIN POEZIA LUMII / FRANCEZĂ —» Leo Butnaru
15:46:39Moldovenii vor un stil de viață sănătos. Transportul alternativ poate fi soluția. —» Curaj.TV | Media alternativă
07:51:24DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
10:35:36DIN FĂCLIA —» Leo Butnaru
08:15:00Gloria K-1, viitor frumos și bani mulți. Bolea: aducem Europa la Chișinău. 100 de mii de dolari în avion 💲💥🥊 —» Sandu GRECU
07:43:00Pictorița Eleonora Romanescu —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'