Moldova Electronică

Prin intermediul proiectului, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare cu contribuţia Guvernului şi a   Fundaţiei SOROS , asistă Guvernul Republicii Moldova la implementarea  e-Guvernării în Moldova. Având ca scop general întărirea democraţiei (practicilor democratice) în Moldova, Proiectul îşi propune să sprijine guvernul în promovarea utilizării Tehnologiilor Informaţionale şi de Comunicaţii în procesele şi serviciile guvernamentale, facilitând accesul la resursele publice de informaţie şi îmbunătăţind calitatea serviciilor publice.

Serviciile electronice reprezintă o alternativă mai eficientă şi mai ieftină, care permite guvernării să fie mai aproape de cetăţeni şi să se adapteze la cerinţele acestora. Deplasarea procesului de adoptare a deciziilor la nivelul cetăţenilor creează o situaţie social-economică absolut nouă. Procesul fiind interactiv, iar luarea deciziilor descentralizată, apar noi posibilităţi, dar şi noi responsabilităţi. Una dintre problemele principale este generată de faptul că atât cetăţenii, cât şi funcţionarii publici vor fi obligaţi să-şi schimbe modul de activitate în condiţiile unei structuri interactive de reţea, să-şi sporească nivelul de cunoaştere a computerului, să înveţe continuu pe întreg parcursul vieţii.

Serviciile din categoria Guvern-cetăţean, propuse de către Uniunea Europeană prin intermediul mijloacelor electronice aduc guvernarea mai aproape de cetăţeni. Fără a fi nevoit să cunoască subtilităţile funcţionării autorităţilor administraţiei publice, cetăţeanul îşi va rezolva majoritatea problemelor asociate on-line: taxe pe venit, servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul oficiilor de muncă, contribuţii la securitatea socială, documente personale (paşaport si licenţe pentru conducătorii auto), înmatricularea maşinilor, cereri pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie, declaraţii către poliţie, biblioteci publice, registre de stare civilă, înscriere la universitari/facultăţi, anunţarea schimbării de domiciliu, servicii legate de sănătate.

Edificarea societăţii informaţionale are drept scop asigurarea unei dezvoltări umane durabile, bazate pe dreptate socială şi egalitatea şanselor, libertate, diversitate culturală, participare civică şi progres ştiinţific prin implementarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în toate domeniile vieţii sociale.

Republica Moldova, stat-membru al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a semnat în iunie 2002, Declaraţia de Intenţie şi şi-a asumat responsabilitatea edificării societăţii informaţionale bazate pe principiile consfinţite în Statutul ONU, în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Carta edificării societăţii informaţionale globale de la Okinawa în 2000. Aceste documente, precum şi Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1743-III din 19 martie 2004 „Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova” şi Hotărârea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004 „Privind aprobarea politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova”, au servit drept bază

conceptuală pentru elaborarea de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova.

Promovarea în continuare a valorilor democratice prin participarea cetăţenilor la procesul decizional alături şi împreună cu autorităţile administraţiei publice, astfel încât aceştia să sesizeze în mod real rezultatele eforturilor lor. Facilităţile oferite de tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii, în special mediile de comunicaţii în care se realizează interacţiunea cetăţenilor, organizaţiilor şi instituţiilor politice devin astfel instrumente de bază în procesul de modernizare a societăţii şi a structurilor guvernamentale.

Dacă guvernarea electronică se referă, în principal, la gradul de accesibilitate la serviciile guvernării, indiferent de timpul şi locul aflării cetăţeanului, democraţia electronică se referă la rolul activ al cetăţeanului de a-şi lărgi posibilităţile prin intermediul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Astfel, democraţia electronică permite cetăţenilor să se implice în activitatea instituţiilor publice, participând la procesul decizional, iar guvernării să reacţioneze în modul adecvat la necesităţile cetăţenilor.

Evoluţia Republicii Moldova în domeniul democraţiei electronice trebuie estimată din două perspective: cea oferită de guvernare şi cea referitoare la capacitatea societăţii civile de a beneficia de oferta guvernamentală (infrastructura, informaţiile, standardele, produsele program, cadrul legislativ etc.), destinată participării active a cetăţenilor la dezvoltarea şi consolidarea democraţiei.

În prezent, în ţara noastră există elaborări electronice de stocare şi accesare a datelor de interes general ale Departamentului Tehnologii Informaţionale, Departamentului Statistică şi Sociologie, Departamentului Vamal, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, altor instituţii publice, menite să soluţioneze necesităţile sociale şi pe cele interne ale acestor instituţii. Aceste elaborări nu oferă însă posibilitatea accesării şi utilizării datelor la toate nivelurile autorităţilor administraţiei publice şi de către societatea civilă. Cu toate că mai multe instituţii publice, precum Parlamentul, Preşedinţia, unele ministere şi departamente oferă acces cetăţenilor la un anumit gen de informaţie privind activitatea lor prin intermediul site-urilor pe care le menţin,   nu este una interactivă. Până în prezent nu au fost elaborate şi implementate standardele referitoare la integrarea datelor departamentale într-un sistem comun şi facilitarea accesului cetăţenilor la acestea.

Un rol important în dezvoltarea şi afirmarea democraţiei electronice îi revine societăţii civile, componentele principale ale căreia – partidele politice, sindicatele, patronatele, mass media, organizaţiile neguvernamentale, unele organizaţii religioase, şi-au dezvoltat propriile capacităţi informaţionale. Astfel, analiza prezenţei şi conţinutului site-urilor Web din Republica Moldova demonstrează că din cele aproximativ 2000de site-uri, circa 960 (48%) aparţin societăţii civile, iar conţinutul acestora este accesibil nu numai în limba română, dar şi în limbile de circulaţie internaţională.

Conform sondajelor naţionale, scopul accesării paginilor WEB de către cetăţenii ce vizitează site-urile guvernamentale este legat, în principal, de exercitarea dreptului la informare şi mai puţin, de influenţare a deciziilor care le afectează viaţa (fig. 5). Acest fapt se explică prin valorificarea insuficientăa facilităţilor oferite de noile tehnologii informaţionale: sondajele on-line, votul electronic, confirmarea identităţii la distanţă etc.

Sarcini pe termen mediu (până în anul 2010):

crearea infrastructurii necesare pentru informatizarea completă a autorităţilor administraţiei publice;

dezvoltarea de aplicaţii destinate managementului situaţiei de salariat a angajatului din cadrul

autorităţilor administraţiei publice;

dezvoltarea şi interconectarea sistemelor informatice ce vor asigura servicii electronice integrate,

valoare adăugată şi o unică autentificare la intrarea în sistem;

crearea sistemelor şi aplicaţiilor informatice destinate susţinerii proceselor de reformă politică,

socială şi economică din ţară;

implementarea în volum deplin a serviciilor electronice din categoriile Guvern-cetăţean şi Guvern

Trecerea de la economia centralizată la economia de piaţă, destrămarea complexului industrial-militar, apariţia computerelor din generaţia a patra şi a cincea a schimbat radical modul de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în economia naţională, a deschis noi oportunităţi pentru agenţii economici de stat şi cei privaţi, atât în domeniul aplicării tehnologiilor existente cât şi în elaborarea de produse şi servicii noi.

Utilizarea computerelor în business

Implementarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în afaceri contribuie la creşterea competitivităţii prin îmbunătăţirea calităţii managementului şi coordonării proceselor de producţie, monitorizarea eficientă a proceselor de distribuţie şi satisfacerea mai rapidă şi calitativă a cerinţelor consumătorilor, creşterea productivităţii şi reducerea costurilor.

Conform datelor unui sondaj reprezentativ la nivel naţional, efectuat pe un eşantion ce include întreprinderile cu drept de persoană juridică, majoritatea acestora (83%) utilizează computerele şi produsele program în activităţile de producere, prestări servicii şi de management, iar 12%din întreprinderi planifică achiziţionarea lor în viitorul apropiat. În mediu pe ţară, circa10%din totalul locurilor de muncă sînt dotate cu computere personale.

Circa 56%din întreprinderile ce dispun de computere utilizează în activităţile cotidiene reţelele locale, iar 37%din acestea folosesc tehnologiile informaţionale pentru organizarea muncii la distanţă a angajaţilor care nu se află în sediile companiilor mai mult decât o jumătate de zi pe săptămână.

Conform domeniilor de utilizare, cel mai des computerele sunt utilizate pentru acumularea, stocarea şi prelucrarea informaţiei (18%), evidenţa contabilă şi perfectarea actelor pentru efectuarea operaţiunilor bancare (18%), perfectarea documentelor (16%), comunicarea prin intermediul reţelelor de computere (14%). Cu regret, ponderea întreprinderilor care utilizează computerul ca instrument de lucru sau ca mijloc de producere a serviciilor rămâne până în prezent destul de joasă (10%), iar ponderea întreprinderilor care utilizează computerele în scopuri de dirijare a proceselor tehnologice este nesemnificativă.

În general, întreprinderile din Moldova sunt deschise pentru aplicarea pe scară largă a Internetului, circa 66%din întreprinderile cu drept de persoană juridică a vând conexiunile respective. Tipurile de conexiuni sunt cele mai diverse, însă prevalează legăturile prin linii comutate – circa 57%din companiile ce au acces la Internet. Ponderea conexiunilor bazate pe tehnologiile avansate este cu mult mai modestă: 25% în cazul tehnologiei ISDN şi 5,6% în cazul tehnologiei ADSL. În ansamblu, ponderea întreprinderilor care au conectări în bandă largă constituie doar 7,3%, fapt ce împiedică utilizarea eficientă a tehnologiilor de vârf din domeniul Internetului.

Internetul în business se utilizează în primul rând pentru căutarea informaţiilor necesare pentru activităţile cotidiene, cum ar fi oferte, preţuri, clienţi, parteneri şi ca mijloc de comunicare. Frecvenţa utilizării Internetului este mai mare la întreprinderile mici (35%) şi mai mică în cazul întreprinderilor mari (2,5%), ce au mai mult de 250 de angajaţi. Frecvenţa utilizării Internetului depinde, în mare măsură, de genul de activitate al întreprinderii, fiind mai mare în astfel de domenii ca elaborări de

tehnologii avansate (71%), mass media (36%), deservirea tehnică (30%), turism (25%), consultanţă în afaceri (20%). În cazul întreprinderilor industriale şi de construcţii, frecvenţa utilizării Internetului este nesemnificativă, întrucât numai 3%din angajaţi utilizează facilităţile respective în activitatea de muncă.

În cazul companiilor care au acces la Internet, angajaţii ce utilizează facilităţile oferite de reţeaua globală lucrează în reţea aproximativ 31 de ore pe lună sau aproximativ 1,3 ore pe zi. Conform domeniilor de utilizare, cel mai des Internetul este folosit pentru comunicare (22%), căutarea informaţiilor (39%), difuzarea informaţiilor (14%) şi elaborarea propriilor site-uri (10%). Cu regret, până în prezent, ponderea activităţilor legate de dezvoltarea comerţului electronic şi a serviciilor bancare prin reţea este foarte joasă (fig. 7).

Analiza prezenţei întreprinderilor din Moldova în spaţiul Informaţional al internetului demonstrează

Că doar circa 37%din întreprinderi au o pagină Web sau un site propriu şi doar 5,5%din întreprinderi

Obstacole în dezvoltarea unei economii bazate pe aplicarea tehnologiilor informaţionale:

dotarea insuficientă a întreprinderilor cu computere, persistenţa modelelor învechite de computere, lipsa produselor program, adaptate la specificul mediului de afaceri din Moldova;

costul ridicat al accesului la Internet, nivelul jos de penetrare a Internetului, în special, în oraşele

mici şi localităţile rurale;

întârzieri în elaborarea şi implementarea cadrului legislativ şi normativ adecvat, lipsa capacităţilor

instituţionale pentru certificarea echipamentelor şi a produselor program;

orientarea excesivă a mecanismelor de achitare a impozitelor şi taxelor numai spre utilizarea purtătorilor tradiţionali de informaţie (documentele scrise şi tipărite) şi neadmiterea în aceste scopuri a purtătorilor electronici;

nivelul redus de utilizare a mijloacelor electronice de plată, în special, a cardurilor bancare şi lipsa iniţiativelor de implementare a unor mijloace moderne, eficiente şi securizate de plată, cum ar fi Internet-banking-ul, smart-cardurile, e-cashul.

nivelul scăzut de instruire în domeniul e-economiei şi de conştientizare a avantajelor acestor de

către factorii de decizie din instituţiile publice, unităţile economice şi a cetăţenilor în ansamblu;

restructurarea tardivă şi ineficientă a întreprinderilor fostului complex militar, care formau baza

tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii;

lipsa de investiţii şi nivelul redus al cooperării dintre agenţii economici specializaţi în domeniul

tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii şi companiile internaţionale, lideri în domeniu.

Factorii ce favorizează dezvoltarea economei bazate pe aplicarea tehnologiilor

informaţionale:

ritmurile înalte de dezvoltare a infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii;

diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite de întreprinderile publice şi cele private în

domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii;

nivelul relativ înalt de instruire al cadrelor din domeniul tehnologiilor informaţionale şi de

comunicaţii;

ritmurile înalte de creştere a ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii, fapt ce impune automatizarea

operaţiilor contabile, financiare şi de management;

stabilitatea sistemului financiar-bancar din Moldova şi deschiderea acestuia către implementarea mijloacelor electronice de piaţă

Sectorul tehnologiilor informaţionale are randamentul cel mai înalt, de 30 de ori mai mare decât în sectorul tradiţional – agricultura;

  • angajează peste 30 mii persoane, din care peste 90% sunt specialişti cu studii superioare;
  • oferă cele mai mari salarii, media fiind de peste 6 mii lei lunar;
  • cu vânzări ce depăşesc 7 miliarde de lei pe an, sectorul formează peste 10% din PIB
  • sectorul deserveşte 1,151 mii abonaţi la telefonia fixă, 2,855 mii de abonaţi la telefonia mobilă (în creştere cu 6%, sau cu peste 180 mii de abonaţi mobili mai mult);
  • astăzi, practic, fiecare din noi are cel puţin un telefon mobil, gradul de penetrare depăşind 80 la sută;
  • piaţa de telefonie mobilă a crescut cu peste 18%, iar piaţa internetului cu peste 20%, depăşind 124 milioane lei. Asta în condiţiile de micşorare a preţurilor pe care am făcut-o posibilă prin măsurile de politică şi regulatorii;
  • practic fiecare al doilea cetăţean din ţară utilizează Internet-ul, iar peste 7% au acces în bandă largă (practic dublu, comparativ cu acum un an);
  • tehnologiile informaţionale, dezvoltarea de programe, au cunoscut o creştere semnificativă, cu peste 50 milioane dolari SUA (sau peste 20%) în această perioadă.

Mediul investiţional favorabil şi atractiv

  • Principalul document este desigur Strategia de dezvoltare a sectorului TIC, care defineşte obiective ambiţioase, dar realizabile pentru sector: creşterea penetrării telefoniei mobile la peste 90%, creşterea penetrării accesului la internet în bandă largă la peste 20%, triplarea exporturilor la peste 450 milioane dolari SUA. Aceasta va fi realizat până în 2013.
  • Strategia încurajează investiţiile prin liberalizarea completă a pieţelor, concurenţă deschisă, şi condiţii egale pentru toţi operatorii. La nivel operaţional, elimină barierele şi responsabilizează toate instituţiile statului care într-un fel sau altul au atribuţii la sector.
  • Documentul prevede măsuri practice de promovare activă pe plan internaţional a sectorului TIC prin formularea ofertei distincte a Moldovei pentru piaţa globală. Există o convergenţă a opiniilor în acest sens – Republica Moldova poate transforma în avantaj faptul că este mică şi flexibilă şi serveşte drept platformă pentru testarea tehnologiilor noi şi inovaţiilor în domeniu. Avem deja şi exemple: anume în Republica Moldova a fost testată tehnologia HD Voice  şi tehnologia LTE a Alcatel.
  • Întru susţinerea şi complementarea Strategiei, Ministerul a elaborat un alt document important Programul de dezvoltare a accesului la internet în bandă largă pe anii 2010-2013. Am menţionat anterior creşterea importantă, dublarea în fapt, a accesului la internet în bandă largă în Republica Moldova 7%. Ei bine, nu ne putem limita doar la atât, pentru că media europeană este 25%. Programul vine cu măsurile concrete de realizare a obiectivului determinat de Strategie – 20%.
  • Insist să repet – este un Program foarte important. Vă rog să conştientizăm: studiile Băncii Mondiale arată că o creştere de 10% a accesului la internet în bandă largă conduce la o creştere a PIB-lui cu 1.2%

Datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI – www.anrceti.md) privind evoluţia sectorului de telefonie mobilă în nouă luni ale anului 2010 arată că acest sector a depăşit etapa de recesiune din anul 2009 şi a revenit pe linia de creştere atestată în anii anteriori.

În nouă luni, cifra de afaceri a celor trei operatori de telefonie mobilă a crescut, faţă de aceiaşi perioadă a anului 2009, cu 15,4 la sută şi a depăşit nivelul de 2 mld. 541 mil. lei. Venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) s-a majorat, de la începutul anului curent, cu 4,36% şi a atins, în trimestrul III, nivelul de 105,1 lei.

Consolidarea poziţiilor pieţei de telefonie mobilă a fost determinată, în temei, de majorarea vânzărilor înregistrate de companiile ORANGE Moldova şi MOLDCELL. Vânzările ORANGE Moldova au crescut cu circa 16%, ale MOLDCELL – cu 19,5%, iar ale MOLDTELECOM s-au redus cu 13,8%.

Unul din factorii creşterii veniturilor obţinute de operatorii de telefonie mobilă l-a constituit majorarea numărului de utilizatori ai serviciilor furnizate de acestea. În perioada de raport, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă a crescut cu 9% şi a ajuns la 2 mil. 958,8 mii, iar rata de penetrare a acestor servicii, raportată la o sută de locuitori ai republicii, s-a majorat cu 4,6 puncte procentuale şi a atins pragul de 83%.

O creştere semnificativă a fost atestată şi în rândul utilizatorilor serviciului de acces la Internet prin reţelele 3G care consumă cel puţin 1 MB de trafic. Numărul acestora s-a majorat, de la începutul anului, cu 32,6% şi a ajuns la 1 octombrie 2010 la 105,9 mii.

În perioada de raport, pe piaţa de telefonie mobilă au activat trei operatori: SA „Orange-Moldova”, SA „Moldcell” şi SA „Moldtelecom”, sub marca comercială „UNITE”. În funcţie de cifra de afaceri, cea mai mare cotă de piaţă – de 73,03% – este deţinută de ORANGE Moldova. Companiile MOLDCELL şi MOLDTELECOM deţin cote de piaţă estimate la 24,59% şi, respectiv, 2,37%. Titularul celei de-a patra licenţe pentru furnizarea serviciilor de telefonie mobilă – „Eventis Mobile” SRL – nu a activat pe motiv că se află în proces de insolvabilitate.

Detalii despre evoluţia pieţei de telefonie mobilă în trimestrele I – III ale anului 2010 le găsiţi pe pagina de Internet a Agenţiei: www.anrceti.md, la compartimentul „Date statistice”.