Simbol al identității noastre – soții Doina și Ion Aldea-Teodorovici

Pentru mulți dintre cetățenii Republicii Moldova a devenit deja un automatism să pronunțe cu “pietate” numele Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici. Unii dintre ei se folosesc chiar de imaginea acestora încărcată de simboluri identitare pentru a se promova. Mă refer la electoratul nerușinat care utilizează toate resursele pentru a „crește” puțin în ochii cetățenilor. Aș vrea să-i rog pe cei care nu simt cu adevărat durere în suflet pentru că cei doi nu mai sunt printre noi să își stăpânească lacrimile și falsa mâhnire. An de an se tot organizează comemorări a celor doi, dar mă întreb câți din cei care participă simt cu adevărat niște simțăminte nobile și de regret? Mulți dintre noi nici nu eram născuți când au murit Doina și Ion Aldea-Teodorovici, mulți dintre noi ne autointitulăm „moldoveni” și nu români așa cum făceau ei, mulți dintre noi nici măcar nu conștientizăm cu adevărat și cu sinceritate ce au reprezentat și, mai ales, ce reprezintă ei pentru noi ca popor și ca națiune.

Imagine0073

În anii grei ai renașterii naționale, încă de prin ‘87 – ‘88, majoritatea statelor autonome din întreaga Uniune Sovietică se răzvrăteau împotriva rusificării și a înăbușirii identității popoarelor. În aceste condiții Basarabia este modelul care a demonstrat pe viu că este un model de rezistență a limbii și identității române în condițiile de teroare a istoriei, dar și un spațiu de dincolo de hotarele României în care au fost și sunt create mari valori spirituale românești care pot și chiar reprezintă întregul popor român. Astfel trebuie să-i privim pe soții Aldea-Teodorocivi – ca pe niște luptători neînfricați pentru ceea ce are omul mai drag și mai prețios – limba, identitatea, istoria și sufletul. Atunci când toți tăceau, ei au fost printre puținii care au avut curajul să rostească frumos cuvintele „român” și „românesc”, puținii care s-au gândit că societatea din Basarabia are nevoie să renască și să șteargă anii de rătăcire, să-și regăsească limba atât de frumoasă, dar schimonosită de rusisme. Din nefericire au plătit acest curaj cu propria viață și acest lucru nu este puțin. Câți dintre noi ar procedat astfel astăzi? Câți dintre noi își mai aduc aminte că limba română chiar dacă a fost obilgată, uneori prin teroarea gulagurilor siberiene, alteori prin umilință, să devină și „limbă moldovenească”, nu a dispărut nici sub țariști, nici sub comuniști și că avem datoria să o păzim să nu dispară tocmai astăzi când nimeni și nimic nu o mai asuprește, dar, paradoxal, noi o dăm uitării?

Cred că mulți dintre noi suntem prea tineri și prea nepăsători să ne dăm seama că Doina și Ion Aldea Teodorovici au făcut parte din acea categorie de oameni care a pus mai presus de toate adevărul și dorința de contribui la redeșteptarea unui  popor. Pentru că dacă nu ar fi fost astfel ar fi preferat să tacă și să-și îngijească copilul mic ce a rămas orfan la câțiva ani doar. Nu e oare acest lucru dovada unui sacrificiu enorm și care, din nefericire și spre rușinea noastră, nu este apreciat și este dat uitării, sau mai rău, este utilizat pentru a ne improviza o imagine pompoasă în fața altora? Aș vrea ca măcar jumătate din basarabeni să poarte în suflet puțină dragoste de neam, adevăr istoric și limbă cât au purtat în suflet acești oameni, aș vrea că măcar jumătate din numărul copiilor din școli să câte melodiile lor cu adevărat frumoase, aș vrea ca măcar jumătate dintre noi să fim români cu adevărat așa cum au fostei. De-ar fi așa cred că nici nu ar fi nevoie de o zi a comemorării lor pentru că i-am purta în suflet și mai ales în acțiunile noastre mai mult decât ne-am aduce aminte de existența lor doar o dată pe an.

Lilia CAZACU


Sursa
2010-10-31 18:29:48



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

07:45:46Măcelarul din Lunca Prutului – fantoma emblematică a Maiei Sandu sau de ce pe „vremuri bune” lucrurile niciodată nu sunt așa cum par a fi?! —» Sergiu Mocanu
23:46:34Triangle of Sadness —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
12:59:10La Radio Guerrilla cu Mitoș Micleușanu —» .:EU:.
10:15:29YES-EU. CEVA ESENȚIAL... —» Leo Butnaru
10:30:40DIN POEZIA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ —» Leo Butnaru
10:08:23Berliner: gest de solidaritate pentru vinurile moldovenești —» Fine Wine
21:29:07Poliția locală acționează pe alocuri, dar intens —» Curaj.TV | Media alternativă
21:25:29Inspectorul Felix se agită cînd e inspectat —» Curaj.TV | Media alternativă
09:25:46ИНФОРМАЦИОННО ПИСМО —» Biblioteca Hristo Botev
19:45:58True, Biblical Friendship —» Erik and Elena Brewer's Weblog
19:13:58Mai Departe cu Viorica Tătaru – Pe front în Ucraina, Propaganda de război, Transnistria —» Curaj.TV | Media alternativă
19:11:51Pericole la zebra de la parcul Bazilescu, Bucureștii Noi —» Curaj.TV | Media alternativă
18:26:54DIN POEZIA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ —» Leo Butnaru
15:23:47What’s New on WordPress.com: Tools to Make Designing Your Site Easier Than Ever —» Misterioz
14:50:26Program_Campania Naţională ,,Citim cu voce tare împreună” ediţia anului 2023 —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
14:44:06Anunţ - Poster_Campania Naţională ,,Citim cu voce tare împreună” ediţia anului 2023 —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
14:35:47Lectura — hrană nobilă pentru suflet —» Biblioteca Hristo Botev
14:31:1227 Ianuarie - Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului. —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
10:15:03Pericol mortal in pasajul de la Guvern pe motiv de neglijență —» Curaj.TV | Media alternativă
04:57:00De ce familia mea nu consumă carnea de pui din comerț, laptele cu termen mare de valabilitate și marmelada —» Sunt MAMĂ!
21:27:45„Amintiri din trecutul Terrei” de Liu Cixin – o părere sinceră despre cărți (fără spoilere) —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
18:42:59Citit în ianuarie: „Oameni sărmani” de F.M. Dostoievski —» Sunt MAMĂ!
18:04:44UN POET RUS CÂNDVA EXPULZAT DIN ROMÂNIA —» Leo Butnaru
14:52:14Haiku (trad. în spaniolă) —» Andrei LANGA. Blogul personal
14:43:17CEREȚI vs. CERE-ȚI – când punem cratima? —» Moldova Creștină