Informatorii [3] – ei nu se leapădă

Trebuie să realizăm că demersul deconspirator al colaborării cu securitatea comunistă se confruntă, în cele mai multe cazuri cu întrebarea: Avem și trebuie să facem într-adevăr acest demers?

Înainte să ofer un al doilea motiv pentru care trebuie să se facă acest demers vă invit să vă uiați la voturile din dreptul articolelor postate de pastorulVasilică Croitor. Sunt un răspuns care spune multe despre noi!

Am început să răspund la această întrebare și un motiv pe care l-am precizat în primul articol este că adevărul ne face liberi iar noi nu vrem să ne bălăcim în minciunile trecutului (păstrate în prezent), al pastorilor, al istoriei și al tăcerii!

Resping de la bun început faptul că scrierea cărții Răscumpărarea memoriei ar avea ca motiv distrugerea cultului penticostal, interese financiare sau poziții. Dumnezeu să aibă milă de răspândacii care zvonesc astfel de ticăloșii, cărora autorul cărții a avut amabilitatea să le răspundă.

Al doilea motiv (nu ca importanță) pentru care cred că trebuie continuat acest demers este cum am mai spus și altădată că a fi neutru, a-ți ține gura închisă sau a ascunde adevărul este același lucru cu a te lepăda de adevăr și de Hristos implicit.

Eu și tu trebuie ne situăm deja într-una dintre cele poziții.

Ce s-ar fi întâmplat dacă un Atanasius și-ar fi ținut gura închisă sau dacă reformatorii ar fi tăcut? Ce-ar fi fost dacă Spurgeon, frații Wesley, Edwards și alții nu ar fi răspuns chemării lui Dumnezeu de a vorbi?

Dacă ești oaie nu vei putea conviețui în același staul cu lupii – acesta este mersul normal al lucrurilor. În acest demers al deconspirării lupii nu-și mai pot ascunde hainele de oaie. Sunt doar haine.

Oameni compromiși, nu neapărat în același domeniu al colaborărilor, și cu conștiința pătată, se simt inconfortabil cu o astfel de demascare. Cum ai putea să te simți altfel, decât prost, când unele dintre figuri au fost dezbrăcate de toată slava?

Îl aduc iarăși în discuție pe fratele Petru Lascău pe care-l apreciez pentru că nu s-a ferit să prezinte în biserică poziţia sa faţă de Iuda, și mai nou prin prezența sa pe blog. Amintesc și de promptitudinea și sinceritatea pastorului Denis care a discutat cu bun simț despre anumite tâmpenii care s-au zvonit despre el.

• Mă întreb când pastorii din România vor semna un act ca şi cel semnat de către o seamă de pastori penticostali din US (declaraţie de necolaborare cu securitatea).  Așteptăm. Curaj baptiștilor!
• Unii (sau toți?) dintre cei care au semnat actul precizat mai sus au trimis o scrisoare către conducerea cultului penticostal din România prin care provoacă conducerea să ia niște decizii vis-a-vis de trecut decizii care vor influența viitorul.
• Mai mult, adunarea generală a Comunității Regionale Penticostale Constanță a trimis o rezoluție, semnată de nouă păstori, congresului penticostal ce va avea loc la Bistrița în 09 noiembrie 2010 și prin care se cere, deasemeni, luarea unei poziții față de trecut și prezent!

Ei au decis să nu se mânjească cu păcatele din trecut ci să se pocăiască în locul altora și să-și urmeze Domnul. Nu putem rămâne pe tușă – niciunul dintre noi.