Când va fi creat Fondul Culturii în R. Moldova?

Cultura e îngropată la propriu şi la figurat Cea mai săracă ţară din Europa îşi lasă cultura de izbelişte, iar pe oamenii de cultură îi îngroapă, la propriu şi la figurat, vărsând lacrimi de crocodil. De salvarea spiritualităţii depinde avansarea societăţii noastre, dar cine e preocupat la modul serios de starea reală a culturii în Republica Moldova? Cea mai săracă ţară din Europa are nevoie de un Fond al Culturii Se pare că una dintre soluţii a fost identificată la finele secolului trecut – vorbim de crearea unui Fond al Culturii din care să fie finanţate proiecte artistice orginale, de perspectivă. Despre acest Fond se discută de aproape douăzeci de ani, dar abia la Congresul oamenilor de cultură din 12 decembrie 2009 s-a decis că unul dintre cele mai importante obiective ale participanţilor la congres ar fi „Crearea Fondului Culturii care să includă mijloace bugetare şi extrabugetare destinate proiectelor cultural-artistice” (am citat din rezoluţia Congresului oamenilor de cultură – n.a.). A fost elaborat şi un proiect de lege cu privire la Fondul Culturii, în care se stipulează: „Fondul Culturii este persoană juridică de drept public şi dispune de un patrimoniu, în condiţiile legii, destinat atingerii scopurilor necomerciale prevăzute în Regulamentul său (Articolul 6); Fondul Culturii acordă sprijin financiar sub formă de granturi persoanelor juridice de drept public şi privat, precum şi persoanelor fizice în condiţiile prezentei legi şi regulamentelor. Granturile se acordă pentru: a) realizarea de proiecte şi programe din toate domeniile culturii şi artei în funcţie de priorităţile anuale stabilite de către Consiliul de administrare; b) dezvoltarea de proiecte artistice individuale; c) susţinerea activităţilor de studii, formare profesională, cercetare sub formă de burse de studii (Articolul 9); Fondul Culturii este subordonat Guvernului Republicii Moldova (Articolul 15)”. Aviz negativ din partea Guvernului Acest proiect de lege a fost înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de un grup de deputaţi în Parlament, dar Guvernul i-a dat aviz negativ. „Guvernul nu se pronunţă, în principiu, contra ideii de creare a unui fond al culturii care ar avea menirea să susţină sferele neacoperite până acum de bugetul de stat. Proiectul respectiv are dezavantajul de a dubla organul legal, împuternicit cu elaborarea, promovarea şi finanţarea politicilor şi strategiilor culturale în persoana Ministerului Culturii”, se arată în avizul negativ al executivului. Aşadar, nici actuala guvernare nu a găsit de cuviinţă să aprobe înfiinţarea unui Fond al Culturii, fapt ce a nemulţumit uniunile de creaţie, oamenii de cultură şi de artă, profesioniştii din domeniul politicilor culturale, astfel încât se impune o dezbatere a problemei date, o confruntare a diferitor puncte de vedere. Nu vom putea asimila fondurile internaţionale fără un Fond Naţional al Culturii Pentru Veaceslav Reabcinschi, director al Centrului de Politici Culturale din R. Moldova, crearea Fondului Naţional al Culturii ar fi o dovadă de sincronizare cu politicile culturale ale altor state europene, de exemplu, ţările baltice, Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, România, unde astfel de fonduri există demult „Ideea înfiinţării Fondului Culturii nu este originală, nu e invenţia noastră. Fonduri culturale există în toate ţările Uniunii Europene, ele sunt susţinute de stat şi chiar funcţionează ca instituţii de stat. În R. Moldova a fost elaborat un proiect de lege privind Fondul Culturii încă în 2006, la acest proiect au lucrat cunoscuţi oameni de cultură de la noi, sub îndrumarea unor experţi din Uniunea Europeană. Din păcate, guvernarea de atunci, comunistă, nu a înţeles rostul Fondului Culturii, proiectul a fost modificat foarte mult, în dezavantajul oamenilor de cultură, de aceea noi l-am retras”, relatează Veaceslav Reabcinschi, făcând următoarele precizări: „Am depus proiectul şi în actualul Parlament. În proiect se stipuleză că Fondul Culturii se constituie din resurse din partea statului, din partea societăţii (agenţi economici, stabilirea de accize) şi din fondurile internaţionale, majoritatea mijloacelor urmând să vină din fondurile internaţionale. UE va îndrepta spre Moldova sume importante de bani pentru cultură, dar noi nu îi vom putea asimila, dacă nu vom crea un mecansim special, şi anume Fondul Culturii din RM. Am avut noroc că în noul Legislativ avem personalităţi remarcabile din sfera culturii – Ghenadie Ciobanu, Ion Hadârcă, Corina Fusu, Oleg Serebrian, ei au participat la actualizarea proiectului de lege şi la promovarea lui în Parlament. Dar în Executiv proiectul nu a fost aprobat, acest lucru provocând o dezamăgire printre oamenii de cultură”. Certitudini şi dubii Pe de altă parte, Dina Ghimpu, şef al Direcţiei Strategii Culturale de la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, explică: „Ideea creării Fondului Culturii a apărut cu vreo 17 ani în urmă. De fapt, noi am preluat-o de la alte ţări europene, e o idee foarte bună. Am ţinut cont de ea la elaborarea Legii Culturii, am ataşat la această lege un regulament cu privire la funcţionarea Fondului Culturii. Era un regulament bine articulat, dar până la urmă nu a mers, pentru că şi atunci, în 2006, era criză, şi acum e criză. În 2010, s-a revenit la ideea înfiinţării Fondului Culturii, ea a venit din partea uniunilor de creaţie, care au propus o variantă a unui proiect de lege. Noi (la Ministerul Culturii – n.a.) am pregătit o variantă a noastră, de fapt, am revigorat-o pe cea veche, am refăcut-o substanţial. Când am examinat varianta propusă de uniunile de creaţie, am observat că, în versiunea lor, Fondul Culturii ar fi trebuit să aibă statutul de organizaţie nonguvernamentală”. Dina Ghimpu subliniază că „faptul acesta a stârnit dubii foarte mari, deoarece, dacă banii se iau din bugetul de stat, adică de pe spatele contribuabililor, o astfel de organizaţie nu mai poate fi nonguvernamentală. Oare o organizaţie nonguvernamentală, care nu e controlată financiar, poate gestiona banii mai bine decât un minister, care e supus atâtor controale?”. Potrivit Dinei Ghimpu, „actualul guvern a dat aviz negativ respectivului proiect de lege, pentru că au apărut aceste dubii. Şi Ministerul Justiţiei, şi Ministerul Finanţelor, şi Ministerul Culturii s-au întrebat de ce mai trebuie creată o suprastructură pe lângă Ministerul Culturii, adică în afara Ministerului Culturii? Nu avem nevoie de astfel de paralelisme, de organizaţii care ar dubla activitatea Ministerului Culturii”. În opinia lui Ghenadie Ciobanu, preşedinte de onoare al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, parlamentar, „un Fond Naţional al Culturii este foarte necesar în Republica Moldova, ţine de strategia şi politica culturală majoră. Un astfel de Fond ar acumula banii pe care nu reuşeşte să-i acumuleze Ministerul Culturii”. Ghenadie Ciobanu a comunicat pentru JURNAL de Chişinău: „Noi mai întâi am discutat proiectul Legii privind Fondul Culturii în Comisia parlamentară pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, l-au susţinut toţi oamenii de cultură din Legislativ – Corina Fusu, Iurie Colesnic, Ion Hadârcă, Oleg Serebrian. Apoi am propus proiectul Legii privind Fondul Culturii în actualul Parlament, dar nu a fost aprobat. Proiectul trebuie sprijinit în viitorul Parlament, trebuie să mai lucrăm la el împreună cu Ministerul Finanţelor, în vederea adaptării acestuia la legislaţia noastră, în special privind mecanismul de percepere a taxelor”. Proiectul trebuie sprijinit în viitorul Parlament „Fondul Naţional al Culturii trebuie să fie un parteneriat între societatea civilă şi reprezentanţii statului, adică să fie nemandatar. Dacă ar fi o organizaţie de stat, degeaba s-ar face, pentru că bugetul e una, iar posibilităţile nebugetare sunt cu totul altceva. Ca să accesăm fonduri europene, avem nevoie de un astfel de Fond al Culturii, nemandatar, căci fundaţiile străine nu colaborează cu organizaţii de stat”, a mai accentuat Ghenadie Cobanu, care consideră că „nu ar exista nici un fel de paralelisme cu Ministerul Culturii – lucrul acesta e confirmat de activitatea de succes a Fondurilor Culturii din ţările UE. Proiectul legii privind Fondul Culturii trebuie neapărat sprijinit în viitorul Parlament. Ar fi pentru noi o premieră”. O premieră amânată de douăzeci de ani şi pe care mulţi oameni de cultură nu vor apuca s-o mai vadă transpusă de pe hârtie în realitate.

Irina Nechit