Acum un anișor m-am lăudat cu prima mea expoziție de cai. Pe cel sangvin, favoritul meu, fiică-mea îl poreclește Roșcățelul. Azi l-am gătit, priponit și acum achipui păreții ca să văd cam pe care din ei să-l agăț. Până mă decid, mi-am zis să vi-l arăt. Cine are oleacă de agheasmă puteți să-l stropiți ca pentru inaugurare.
Ce-am învățat eu din aventura asta? Că o radieră bună e tot atât de necesară pentru un desen ca pauzele de tăcere într-o discuție frumoasă.
Da voi aveți desene în creion?