Există o cuconiţă în Amsterdam care nu doarme de vreo trei nopţi din cauza unui şoricel stabilit gospodăreşte în camera ei de studentă. Îl aşteaptă pe tăt-su să vină să i-l prindă. De la mii de kilometri.
Nu l-am văzut ca lumea pe socru mic de vreo două zile. Aseară în sfârşit am cinat împreună, timp în care a reuşit să mă surprindă cu o poveste cam… staţi cum să-i spun… hai… nestandard. Pentru mintea mea, fireşte, căci pentru alte neamuri se pare că e un gest cât se poate de natural.
Într-una din nopţile trecute, un tril voios de telefon a crăpat liniştea nopţii în casa unui primar stabilit în unul din oraşele pitoreşti ale Ciprului. Ceasul 3 ante meridian.
-Aaaaaaa, tata, aaaaaaaaa! Mi-e fricăăăă! Aaaaaaa! auzi în receptor plânsete şi behăituri, în care desluşi vocea lui fiică-sa. Apelul era din Amsterdam.
Ce poate să gândească un tată în aşa momente? Drept. Ştiţi voi. Să nu intrăm în detalii.
După ce a reuşit s-o calmeze niţel, ca să înţeleagă ce se întâmplă şi cum să reacţioneze, află în sfârşit prin sughiţuri şi muci suflaţi, că era vorba de un… şoricel. La momentul isteriei, cu lumina aprinsă în odaie, chiţchiţ-ul îşi căuta liniştit de treabă pe sol sub comentariile nervoase ale fetei cocoţate cu tălpile pe pat într-o stare vecină cu leşinul:
-Tată, animala se apropie de rucsacul meu, l-o atins cu coada, tată, amu se îndreaptă spre ciubotele mele, aaaaaaaa!
După trei ore de gps telefonic, tat-su a înţeles că n-ar trebui să întârzie cu rezervarea biletului de avion. Dar înainte de asta o întreabă pe fic-sa:
-Gândaci de bucătărie precis că n-ai?
“Ce-i cu întrebarea cu gândacii”, întrebă socrul mic în timpul relatării. La care primarul unde face:
-Ap’ să ştiu s-o trimit pe mă-sa, că eu mă tem de gândaci. Să fie urşi, lei şi alte dihanii în bârlog, că nu mă tem, dar dacă are gândaci, eu pass.
Primarul a făcut o escală de 2 zile la Bruxelles cu treburi de serviciu. Înainte de a se despărţi de delegaţie, în drum spre lichidarea şoarecelui şi-a descărcat sufletul în faţa colegilor.
Azi Amsterdam-ul îşi va pierde un locatar. Bietul şoricel.
Dar voi aţi trecut prin cazuri în care părinţii voştri s-au prezentat la primul apel?