Crăciun Fericit, a doua oară!

Astăzi m-am eliberat mai repede de la muncă. Doar e Ajunul Crăciunului. Poate vă miraţi că sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, pentru mine, însă, această sărbătoare este importantă. Nu-mi permit să nu sărbătoresc Crăciunul odată cu mama. Crăciunul pe stil vechi este ca numele meu de familie, Cojocari, îmi arată ca o busolă, care e îndreptată tot timpul spre Nord, de unde mă trag. Vin din Republica Moldova, un pământ românesc înstrăinat de soartă şi istorie.

 

Istoria a făcut ca ruşilor să nu le convină numele de familie, Cojocaru, să nu li se pară suficient de rusesc, aşa că i-au trântit un “i” scurt în coadă. Kajakari au fost bunicii şi părinţii mei toată viaţa, bine că nu ne-au schimbat în Tulupov, Cojocari sunt eu şi nici nu am de gând să-mi schimb numele. Este ca o rană de care nu pot scăpa şi, atunci, o port ca pe o dovadă a istoriei personale. Revenin la Crăciunul, care ca şi numele, mi-a fost cumva legat de o soartă mai grea, mai deosebită. Totuşi, l-am sărbători de mic, l-am sărbătorit chiar şi atunci când, mare fiind, nu mai mergeam să colind, îl sărbătoresc şi acum când sunt departe de fraţi şi părinţi. Sărbătoresc chiar dacă în jurul meu nu e Crăciun, ci Boboteaza. Sunt cel care sunt şi de mine nu fug, parcă aşa spune o vorbă.

 

Sincer, recunosc, sunt un pic ciudat, ca şi foarte mulţi moldoveni: avem două Crăciunuri. Nu ar fi rău, dacă în Republica Moldova luna ianuarie nu ar fi decretată aproape toată liberă. Doar asta mă deranjează, în rest, sunt oleacă ipocriţi cei care ne cer să renunţăm la Crăciunul pe stil vechi şi să trecem la cel pe stil nou. Ca să merg cu sinceritatea mea acolo unde mulţi nu-şi permit: îmi place să fiu diferit, îmi place să am două Crăciunuri. Unul cu toţi cei care mă înconjoară, cu toţi colegii, amicii, prietenii mei români şi al doilea doar al meu. Bine, al nostru, al moldovenilor.

 

Astăzi m-am eliberat mai repede. Închei acest articol şi mă duc să ajut la curăţenie, merg la cumpărături, iar după aceea vin oaspeţii. Nişte prieteni foarte buni de la Chişinău, oameni extraordinari, nişte prieteni din Bucureşti, moldoveni şi ei. Sărbătorim Ajunul! Crăciun fericit!, chiar dacă a doua oară.


Sursa
2010-01-06 17:10:21



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

18:12:00din cosmograme —» Leo Butnaru
05:56:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
11:11:00DE BLAJINI —» Leo Butnaru
18:56:00DECENȚĂ ȘI TICĂLOȘIE —» Leo Butnaru
16:43:00GOGOMĂNIA —» Leo Butnaru
17:01:00Teslev, moldoveanul campion european la fotbal. Istorii cu dinozauri. Povești din Imperiu 💥😲🔝 —» Sandu GRECU
09:27:29O dublă lansare de carte la BM „B.P. Hasdeu” —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
05:16:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
09:58:00MS Projects se extinde în Republica Moldova: expertiză regională pentru proiecte logistice complexe 🌠 —» Sandu GRECU
14:50:00Din antologia transfrontalieră, în limba spaniolă ȘI SĂ FIU PRECUM STEAUA INACCESIBILĂ, ÎNALTĂ, STRĂLUCIND ÎN TĂCERE —» Leo Butnaru
05:52:00LACONIC —» Leo Butnaru
10:34:01Iar a doua zi s-o iau de la început… —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
10:29:00Campanie de responsabilitate socială desfășurată de Loteria Națională a Moldovei în preajma sărbătorilor pascale 🌟 —» Sandu GRECU
06:33:00NUMELE CA DESTIN ȘI DEMNITATE —» Leo Butnaru
12:38:00Cristian Obadă, călare pe măgar. Iaralov și punga cu bani pentru Argentina. Legenda Vus 🔥🔥🔥 —» Sandu GRECU
09:07:00Jumătate de secol de istorie a sportului. Ion Gheorghiu, la 50 de ani —» Sandu GRECU
12:58:46Chișinăul cultural la o margine de secol —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
07:36:58Recomandarea săptămânii: Radacini Fiori Rara Neagră —» Fine Wine
06:27:06Evanghelia la Bunavestire – Comentarii Patristice —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova
06:03:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
19:51:08Verdict: despre abuzurile unui primar —» Curaj.TV | Media alternativă
19:40:22Anatol Matasaru a fost reținut în timp ce investiga averea unei judecătoare —» Curaj.TV | Media alternativă
19:38:30Pogromul de la Chișinău în timpul țarismului —» Curaj.TV | Media alternativă
08:40:00Ziua Internațională a Poeziei ,,Poezia – punte pentru pace și solidaritate” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
04:02:39Semnificatia fiecarei zile din Saptamana Patimilor —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova