Ploaie nebună ce eşti...
Plouă ca în veacul de singurătate-a lui Marquez,ceru-şi înneacă angoasa în mine.
Cu degete putrede prinse-n noduli
chipul pocit mă strânge de gât,
scuipându-şi saliva salină.
Iz de mucegai mi se lipeşte de nări
ca o zi transpirată de vară.
Ploaie nebună ce eşti, te opreşte!
Strânge-ţi puhoiul bubos între dinţi,
nu vezi că-ţi iese din matcă afară?!
Mi-i carnea ciupearcă umflată de sânge,
urletul tău în oase îmi creşte.
Păianjen mi-i ochiul spânzurat de fereastră...
Hai pleacă odată! Te-ai dus? Ce mai stai?
Ploaie nebună ce eşti! Te opreşte!
/decembrie 2008/
Sursa
2009-12-29 15:32:43