QUO VADIS Republica Moldova?

Joi, 26 noiembrie, Parlamentul European a adoptat cu 58 voturi pentru, 8 contra si 9 abtineri o Rezolutie (redactata de catre Gabriel Albertini) cu privire la strategia europeana, criteriile si politica in ce priveste aderarea la Uniunea Europeana. Tarile canditate in urmatorii ani, conform acestei Rezolutii, sunt: Islanda, Turcia si tarile Balcanilor occidentali (Macedonia, Albania, Bosnia, Hertegovina, Croatia, Serbia, Muntenegru si Cosovo).
Am citit atent aceasta Rezolutie, nici un cuvint despre Republica Moldova… Se vede ca are dreptate analistul rus Stanislav Belkovski cind afirma ca Republica Moldova poate deveni membra a Uniunii Europene doar prin filiera Romaniei si dupa Unirea cu Romania. Drumul spre progres pentru Moldova e integrarea in Europa, in conditiile de azi, post factum defapt, cind aproape o 1/3 din populatia apta de munca este deja plecata in Europa iar o alta parte are dubla cetatenie româno-moldava si deci, volens nolens, este europeana deasemenea. Drumul spre Europa e deschis azi si de politica tarii – la putere in Republica Moldova sunt fortele Aliantei pentru Integrare Europeana. Ramine deci doar recunoasterea de jure si efortul reciproc al Europei de a ne integra. Desigur, azi Moldova mai are de facut drum lung pentru a corespunde criteriilor de integrare in Europa, care prevad adevarate eforturi in ameliorarea luptei cu coruptia si cu criminalitatea organizata, in recunoasterea si aplicarea suprematiei legii, in evolutia libertatatii expresiei…
Pentru a adera la un partid, la o miscare, sau in cazul nostru, la o Uniune (am schimbat nu demult una….), trebuie s-o cunosti, sa-ti dai seama de avantagele si dezavantajele ce te asteapta, caci Europa nu e un Eldorado, nu e o vîna de aur unde e de ajuns sa vii si te imbogatesti….
Vreau sa va vorbesc despre o tara cu adevarat europeana atit geografic cit si politic – SUEDIA, pe care am vizitat-o de curind.
Suedia, situata pe peninsula Scandinava, are o suprafata de 449.964 km2- este a patra tara din Europa dupa marime (de 10 ori mai mare ca Moldova). Capitala – Stockholm. Densitatea – 20 de locuitori/km2 (comparati cu Moldova, unde in 1992 densitatea populatiei era de 134 loc./km2). Speranta de viata pentru barbati – 78,4 ani (65,5 ani in Moldova), pentru femei-82,8 ani (respectiv 73,2 ani). Produsul national brut a unui locuitor pe an (PNB) este de 41042$, locul 8 in lume (datele din 2005); Moldova, pentru comparatie, in acelasi an avea PNB 754$, locul 173 in lume; nivelul somajului e doar de 5,6% (7,5% in Franta). Regimul de guvernare – monarhie parlamentara. Suedia este representata pe toate meridianele planetei prin marile grupuri multinationale Asea, Electrolux, Ericson, Ikéa, Volvo.
In Suedia mai convenabil e sa ajungi cu avionul. De la Baden Baden (Germania) pina la Stockholm, capitala tarii, un bilet dus-venit cu compania aiereana Ryanair costa 30 euro. Din inaltul cerului am observat ca Stockholm pare a fi un oras modern impartit in doua. Asa ca dupa aterizare, ca oricare nou venit, am pornit pe artera principala in directia Palatului Regal, in cale vizitind un sir de musee istorice printre care muzeul inventatorului Alfred Nobel, a grupului ABBA, si al lui Pepi Cioraplung (numarul muzeelor din acest oras depaseste cu mult cifra de o suta).
Palatul regal din Stockholm (Stockholm slot) este vechea rezidenta a regelui suedez situata in partea istorica a orasului (gamla stan). Aici se afla doar biroul personal al regelui, rezidenta lui oficiala fiind la Drottningholm. (vezi foto 1)

Din explicatiile ghidului aflam ca acest palat-fortareata a fost ridicat in sec. XIII si este compus din 568 de odai, se intinde pe o suprafata de 115 metri de la est la vest si 120 de metri de la nord spre sud. La aceasta constructie impunatoare mai adaugam si cele patru alei a cite 48 metri in lungime fiecare si una de 11 metri in partea de sud-vest. Pentru 140 coroane suedeze (14 euro) poti avea acces in apartamentele regale, in muzeul Trei Coroane, Gustav III si Trezoreria regala.
Dar cel mai atractiv pentru turistii din lumea intreaga este ceremonia schimbului garzii regale. O adevarata prestatie ce poate fi comparata doar cu cele din Buckighem Palace (Londra) sau din Palais Royal (Madrid). (vezi foto 2)

Datind inca din anul 1523, de pe timpul domniei regelui Gustav Vasa, schimbul garzi astazi se petrece zilinic de luni pina simbata la orele 12 15 iar duminica la orele 13 15 .
(VIDEO°)
Cum am face sa ne refugiem si noi, basarabenii de azi, in SUEDIA, o tara nordica, unde vara nu depaseste mai nici o data 20°C, dar atit de bogata, cum a facut pe timpuri regele lor Carol al XII, retras in cetatea Benderului dupa infringerea in lupta cu ostirile ruse de la Poltava (1709) ?
Gheorghe HORODISTEANU
Stockholm, Suedia