Despre organizare defectuoasa

In acest articol doresc sa prezint (1) formele de organizare bisericeasca – episcopala, prezbiteriana, congregationalista, (2) forma de organizare a bisericilor evanghelice din Romania, (3) minusurile sistemului congregationalist din Romania.

1. In general, exista trei forme de organizare a bisericilor: forma episcopala, forma prezbiteriana si forma congregationalista.

Forma episcopala este croita inca din antichitate dupa modelul imperial roman. In confesiunile care adopta aceasta forma de organizare, episcopul este persoana care are autoritate asupra diocezei (de obicei un grup de biserici dintr-o zona geografica). Episcopii sunt investiti cu autoritate spirituala si sunt cei care ordineaza, fac confirmarile si consacrarile.

Forma prezbiteriana a fost revitalizata in timpul reformei protestante si are ca si caracteristica principala conducerea de grup. Prezbiterii dintr-o anumita zona greografica se organizeaza in prezbiteriu si in sinod la nivel national. Sistemul este oarecum centralizat deoarece anumite hotarari luate de prezbiteriu si sinod sunt obligatorii pentru bisericile locale.

Forma congregationalista are ca si specific autonomia bisericii locale care se autoguverneaza prin prezbiteri si pastori. Desi mai multe biserici cu aceasta forma de organizare se pot strange in asociatii sau uniuni, bisericile locale isi pot manifesta autonomia prin diferentele fata de opinia generala a asociatilor si uniunilor, dar si prin iesirea din asociatii sau uniuni dupa bunul plac al congregatiei locale.

2. Forma de organizare a bisericilor evanghelice din Romania este in mare masura congregationalista. Bisericile locale sunt autonome si pot fi diferite fata de majoritatea, pot sa nu se supuna hotararilor uniunilor, pot sa iasa afara din uniune, etc.

Bisericile locale se autoguverneaza printr-un comitet ales in fruntea caruia de cele mai multe ori se afla unul sau doi-trei pastori. Comitetul este ales dintre membri si in functie de particularitatile bisericilor, poate sa influenteze intr-o mai mare masura pastorul, sau pastorul sa fie cel care influenteaza in mai mare masura comitetul.

3. Eu vad doua minusuri ale sistemului congregationalist din Romania: lipsa unui mecanism de audit, servilitatea predicatorilor fata de cei care ii finanteaza (membrii, oameni de afaceri, sponsori externi).

Ce ar fi un mecanism de audit pentru bisericile evanghelice din Romania? Cred ca ar fi o comisie sau o institutie in cadrul fiecarei uniuni, care ar analiza in mod independent si obiectiv situatia financiara, organizatorica si spirituala a fiecarei biserici locale. Desi aceasta comisie de audit nu ar putea avea putere executorie asupra bisericilor locale, ar putea sa publice rapoartele de audit ale tuturor bisericilor analizate. Astfel, daca nu de frica de Dumnezeu, macar din rusine fata de oameni, s-ar diminua abuzurile prezente.

Problema servilitatii pastorilor fata de anumite grupuri de oameni care contribuie substantial la bugetele bisericilor am discutat-o si intr-un post anterior.

Nu afirm ca toti pastorii sunt servili sau ca toti oamenii de afaceri evanghelici fac ilegalitati. Cunosc pastori care nu sunt servili. Cunosc oameni de afaceri care NU fac ilegalitati (si probabil nici un profit urias). DAR, o mare parte dintre pastori sunt servili si o mare parte dintre oameni de afaceri comit ilegalitati fara nici o rusine.

Cand a fost ultima data cand ati auzit ca un evanghelic a fost pus sub disciplina sau excomunicat pentru faptul ca nu s-a pocait de evaziune fiscala, fals in acte, salar la negru, mita, etc? Cand a fost ultima data cand o biserica evanghelica din Romania a luat atitudine fata de aceste pacate ale oamenilor de afaceri asa zisi evanghelici?

Cred ca o solutie pentru protectia pastorilor in fata acestor presiuni, ar fi crearea unui sistem centralizat de salarizare a pastorilor. Astfel fonduri stranse din toate bisericile pot fi redistribuite ca salar pentru pastori, care nu mai au de-a face cu presiuni din partea membrilor ce se transforma in lipsa de siguranta financiara.

Sunt de acord cu Cioban Cornel care afirma:

Mi se pare un subiect extrem de important. Este vorba aceea care spune ca “toti suntem crestini pana la bani.” Cand e vorba de bani, unii “crestini” uita destul de repede principiile bibliei pentru respectarea acestora le afecteaza in mod direct confortul si siguranta materiala. Eu as spune ca pacatele economice sunt ca o plaga ce afecteaza pe scara destul de larga bisericile evanghelice si crestinii din toata lumea si din Romania.

Nu pot decat sa concluzionez urmatoarele.

- sistemul congregational este mai de dorit decat cel episcopal sau prezbiterian, deoarece autoguvernarea congregatiilor este un principiu biblic

- sistemul congregational poate fi ajustat prin anumite masuri organizatorice care ar scuti lumea evanghelica romana de unele din neajunsurile acestui sistem de organizare

- solutia auditului extern sporeste transparenta situatiei bisericilor locale si ofera un raport obiectiv asupra starii acestora

- solutia centralizarii salarizarii pastorilor ofera protectia acestora de presiunile grupurilor de interese cu putere financiara (atat romanesti cat si straine).

Sunt propuneri Science Fiction? Probabil ca da