Lipsesc de două luni deja din viața publică.
M-am retras discret și nu am mai putut fi găsit nici măcar pe blogul meu.
Nu sunt plecat nicăieri și nici nu intenționez să plec undeva.
M-am retras în intimitatea mea pentru a mă reculege, dar și în încercarea de a închide pentru totdeauna o pagină din biografie.
Ca să înțelegeți cât demult nu aș vrea să mă întorc, dau aici un filmuleț care arată ce am făcut două luni de când lipsesc și recunosc sincer, doar pentru cei care îmi vizitează blogul, că ocupația pe care o urmăriți în acest filmuleț nu aș schimba-o pe nimic. Ca să-mi pot permite un atare lux, trebuia probabil să mă nasc „un pic mai la vest” și poate „un pic mai blazat„. Și cum nu s-a întâmplat nici una nici alta, eu mă voi întoarce cât de curând.
Mă voi întoarce foarte conștient că lumea din jur se descurcă perfect și fără mine.
Mă voi întoarce pentru că eu, spre deosebire de cei, pentru care viața politică este o șansă de a-și sărbători public propria existență atâta timp cât sunt dezirabili, am de răspuns unei chemări și asta este o motivație suficientă pentru a supraviețui și atunci când sunt indezirabil.
Bună ziua.