Apa care ucide

Circa 80% din fîntînile din R.Moldova sunt poluate cu nitraţi

În timp ce Chişinăunenii se avîntă în dezbateri interminabile referitoare la iniţiativa consiliului municipal de a majora tarifele la apă şi canalizare, alţii sunt de acord să plătească cît o fi numai să aibă apă de băut. În Moldova există localităţi în care apa lipseşte pînă şi în fîntîni, viaţa oamenilor din localităţile respective transformîndu-se într-o acerbă luptă pentru supravieţuire.

Locuitorii  cătunului Schinoasa, raionul Călăraşi îşi potolesc zilnic setea cu apa din cele trei fântâni pe care le au în sat. Cei mai harnici, care se trezesc pe la 4 dimineaţa, au marele noroc de a-şi umple un butoi, care le ajunge pentru toată ziua. Pentru ceilalţi, apa este un lux şi în cel mi bun caz este în jumătate cu nămol.

În alt capăt de ţară situaţia nu diferă prea mult. Nisipul le scrâşneşte prin dinţi oamenilor, iar din cauza conţinutului inadmisibil de mare de nitraţi, un copil a murit în această iarnă. Potrivit cifrelor oficiale, aproximativ 80% din  fîntînile din R.Moldova sunt otrăvite cu nitraţi şi mai mult de jumătate din populaţia ţării se alimentează din apele subterane poluate.

Săraci şi însetaţi

Locuitorii din Schinoasa, raionul Călăraşi, suferă din generaţie în generaţie de lipsa apei potabile. Autorităţile locale dau neputincioase din umeri, spunând că de vină este amplasarea nereuşită a satului, într-un loc în care apa se află la mare adîncime. Din această cauză fîntânile, care au în jur de 15-20 de metri seacă pe timp de vară.

 „N-avem apă ca să ne spălăm. Dar despre ce fel de spălat poate fi vorba? Uneori ni se usucă-n gât şi n-avem ce bea. Tare ni-i greu că n-avem apă-n sat. Poţi şi să mori de sete că nu ai de unde să bei”, îşi spune păsul Ala Popcov, locuitoare din satul Schinoasa.

S-a încercat rezolvarea situaţiei anul trecut, cînd Fondul de Investiţii a alocat suma de 50.000 de lei pentru construcţia unei fîntîni arteziene, care trebuia să aprovizioneze cu apă potabilă cele 85 de familii de etnie romă. Proiectul însă nu a prevăzut şi un mecanism prin care apa urma să fie pompată în gospodăriile oamenilor. Acum din această fîntînă, situată la un capăt de sat, poţi să iei apă doar dacă sufli cu putere în ţeava prin care ea curge. Volumul însă este insuficient pentru toţi locuitorii.

 

Medicii de la Centru de medicină preventivă de la Călăraşi ne-au spus că nu pot face nimic, pentru că autorităţile locale nu au bani.

Schinoasa însă nu este un exemplu unic. Potrivit datelor statistice, în R.Moldova 80 % din localităţile rurale nu au acces la servicii sanitare şi la apă de calitate. Doar 15 % din populaţia rurală are acces la surse de apă prin apeduct.

Accesul limitat la surse de apă potabile şi calitatea nesatisfăcătoare influenţează în mod direct sănătatea. Specialiştii de la Centrul de medicină preventivă susţin că 25-33% din boli sunt cauzate de factorii de mediu, iar 20-25% din bolile diareice acute, hepatitele virale A, au la bază nivelul scăzut al calităţii apei.

Potrivit informaţiei de la Ministerului Sănătăţii, de la începutul anului pînă în prezent a crescut numărul cazurilor de infecţii intestinale acute cu 22,1%, iar numărul celor bolnavi de hepatita virală C a crescut cu 16,3%.

Şeful catedrei de Igienă şi Epidemiologie USMF, Nicolae Opopol, a analizat care este impactul utilizării apei necalitative asupra sănătăţii oamenilor şi în special asupra copiilor.

Apa cu nitraţi este, conform datelor statistice, cauza a zeci de decese ale copiilor de vîrstă fragedă. Folosită ca bază pentru prepararea mîncării, această apă cu nitraţi duce la grave intoxicări, soldate cu moartea.

 

Un bebeluş a murit după ce a consumat apă cu nitraţi

Cazul unui bebeluş de 1 lună care a murit în urma consumului de apă poluată i-a cutremurat pe toţi locuitorii din satul Otac, raionul Rezina. Familia în care s-au născut gemenii nu a ştiut că apa scoasă din fîntîna de lîngă casă conţine nitraţi. Unul dintre copii a făcut o criză şi a decedat. Recent aceeaşi poveste s-a repetat cu bebeluşul rămas în viaţă. Din fericire, acesta este internat la spital şi s-a reuşit salvarea lui.

În pofida celor întîmplate, oamenii continuă să se alimenteze de la această fîntînă, pentru că nu au alta în apropiere. Mai mult decît atît, toate fîntînile din localitate sunt poluate şi prezintă risc pentru sănătatea oamenilor, majoritatea locuitorilor din Otac avînd probleme cu rinichii şi cu pietrele la fiere. Ajung direct pe masa de operaţie, căci altfel nu au nici timp şi nici bani sa-şi îngrijească sănătatea.

Potrivit consilierului din Otac, Doni Eugenia, locuitorii care locuiesc în deal nici de apă poluată nu au parte. Fîntînile lor au secat şi pentru ca să-şi potolească setea, localnicii trebuie să parcurgă vreo jumătate de km pînă-n centrul satului. O gospodărie are nevoie de cel puţin 100 l de apă pe zi pentru animale, gătit şi spălat.  Apa lipseşte la grădiniţă şi la şcoală, oamenii carînd-o cu căruţa de la o fîntînă situată la marginea satului.  „Care-i fata care va vrea să se mute în acest vîrf de deal şi să trăiască cu feciorul meu? Cînd o sa vadă că n-avem cu ce ne potoli setea, ce-o să zică? Nici măritiş nu i-o trebui”, îşi spune necazul Eugenia Doni

Chiar dacă cunosc situaţia, autorităţile n-au luat nici o măsură, pentru că asta presupune investiţii foarte mari. Bani însă nu vor primi, deoarece în 2007, candidatul la funcţia de primar le-a promis sătenilor că le va aduce apa în curte, accesînd în acest scop o primă tranşă de 168.000 lei pentru construcţia apeductului. Doar că banii au fost îngropaţi o dată cu furtunul prin care trebuia să curgă apa. Localnicii au strîns şi bani suplimentari, au săpat şanţuri, şi-au cumpărat contoare, dar degeaba, căci sistemul aşa şi nu a devenit funcţional. I-au cerut socoteală primarului pentru toţi banii furaţi, dar acesta a ieşit basma curată, aşa cum a făcut-o atunci cînd a fost surprins luînd mită de la un agent economic.

Cana cu apă – un pericol real pentru copii  

Profesorul Nicolae Opopol ne ateneţionează că în mediul rural se înregistrează anual de la 1 la 10 izbucniri de infecţii intestinale, transmise prin apă la copii şi adolescenţi, în grădiniţe şi în şcoli. De regulă este vorba de hepatita A şi în majoritatea cazurilor de vină este apa din fîntîni.

În lume, în fiecare zi, 30.000 de persoane mor din cauze legate de lipsa apei sau slaba calitate şi igienă a acesteia.

„În 80% din fîntîni din republică concentraţia de nitraţi depăşeşte valoarea de 70 miligrame la litru, ajungînd la 120, în timp ce limita admisibilă este de 50 ml la litru. Cel mai mult suferă din această cauză copiii, anemiile cu grad avansat numărîndu-se printre cele mai grave consecinţe”, ne spune Dumitru Sereţeanu de la Centrul de medicină preventivă. De la consumul apei poluate pot apărea mai multe tulburări, cum ar fi guşa endemică, caria dentară, intoxicaţii cronice cu pesticide, fluoroza dentară, ea avînd şi un impact asupra dezvoltării copiilor. Potrivit lui Nicolae Opopol, în localităţile în care conţinutul de nitraţi în sursele de apă depăşeşte limitele admise, doar 64,2% din adolescenţi se dezvoltă conform vîrstei, 33%  avînd retard în dezvoltarea biologică.

Avocatul copilului, Tamara Plămădeală, referindu-se la problema accesului la apă de calitate a declarat că se încalcă drepturile fundamentale ale copilului la o dezvoltare normală, în mod special a  art.24 al Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, litera c), prin care „statul se obligă să asigure lupta contra maladiilor şi malnutriţiei […, prin furnizarea de alimente bogat nutritive şi apă potabilă, ţinînd cont de pericolele şi riscurile de poluare a mediului natural”. „Legislaţia naţională prevede, de asemenea, sancţionarea persoanelor care încalcă drepturile copilului de a avea acces la servicii sanitaro-epidemiologice de calitate. Interesul copilului trebuie să devină prioritate în toate domeniile”, a mai spus avocatul copilului.

Deşi problema aprovizionării cu apă potabilă este recunoscută la toate nivelurile ca importantă şi printre priorităţile naţionale, fiind considerată, în acelaşi timp, factor de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi de reducere a sărăciei, rezultatele se lasă aşteptate.

Banii alocaţi în 2008 pentru Programul naţional de alimentare 347,3 mln. lei au fost împărţiţi la 7 oraşe şi 50 de sate. Potrivit experţilor, administraţia publică centrală şi APL are o contribuţie nesemnificativă la asigurarea drepturilor la un mediu sănătos – de 10% şi, respectiv, 5%. Din cauza sărăciei aprovizionarea cu apă a localităţilor e pusă pe seama ONG-urilor şi organizaţiilor internaţionale – 80%,(Comisia Europeană, Banca Mondială, Comitetul Ştiinţific pentru Pace şi Securitate al NATO, PNUD etc), iar populaţia se implică în proporţie de doar 5%.