În ultimul număr al revistei Contrafort, Oleg Bernaz, analizând bătăliile discursive ale campaniei electorale, avertiza asupra unei confuzii, care, chiar dacă ține de ”noțiuni”, purta în sine un potențial de a structura într-un mod imprevizibil evoluțiile politicului moldav... Formularea este atât de laconică, iar ținta atât de precisă încât reiau citatul:
” Mi se pare, însă, că în acest context al alegerilor sensul ideii de schimbare este de multe ori confundat cu sensul noţiunii de înlocuire.”
Olga a fixat diagnoza cea mai scurtă (și mai completă):
Ridicarea tarifelor fără o promovare corectă a motivelor şi, desigur, a compensaţiilor.
Nepotismul lui Ghimpu – no long term strategy.
Microfoane închise… Ştiţi asta.
Regele e gol...istoria se repetă, ca farsă... Alți eroi. Structurile de rudenie și alianțele de familie, care creează întregi sisteme ”interne”, stat în stat, sunt mai durabile decât socieatea deschisă... Din nou în tribalism...unul de dreapta, după altul de stânga...
Moldova ca o cumătrie, sau o nănășie...
p.s. era vorba despre asta: președintele interimar al țării își avansează nepotul la funcția de guvernator al Băncii Naționale.
