Cică se intilnesc un american, un francez si un moldovean.
Americanul: eu am un venit lunar de 3000 USD, 1000 merg la plata chiriei, 1000 cheltuieli de familie, iar cu cei 1000 ramasi ii cheltuiesc pentru nevoile mele si nimeni nu are treaba ce fac cu ei.
Francezul: eu am un venit lunar de 2500 Euro, 1000 merg la plata ipotecii, 1000 cheltuieli de familie, iar cu cei 500 ramasi ii cheltuiesc pentru nevoile mele si nimeni nu are treaba ce fac cu ei.
Moldoveanul: eu am un venit lunar de 200 USD, 500 merg la plata chiriei, 500 cheltuieli de familie, 500 imi ramin pentru cheltuieli personale, si de unde ii iau nimeni nu are treaba.
Am citit azi un articol pe unimedia, despre un oarecare Institut de Economie, Finanţe şi Statistică a Academiei de Ştiinţe şi Ministerului Economiei. Foarte interesant articol, mai ales daca tinem cont ca este bazat pe materialele prezentate de Curtea de Conturi.
Nu vreau sa ma refer direct la cele expuse acolo (fiecare isi face concluziile lui), ci la expresia “spalarea banilor”.
De foarte multe ori aud aceasta expresie, de cele mai multe folosita in mod inadecvat. Deseori spalarea de bani (art. 243 din Codul penal) este confundata cu deturnarea de fonduri publice (abuzul de putere sau abuzul de serviciu - art. 327 Cod penal, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu - art. 328 din Codul penal).
Spalarea de bani reprezinta de fapt atribuirea unui aspect legal banilor obtinuti pe cai ilegale.
De exemplu, sa admitem ca o structura criminala are anumite venituri ilicite. De regula, intr-o tara “normala” (unde politia si organele fiscale lucreaza eficient), membrii acestei structuri nu isi pot cumpara case, masini si nici sa traiasca in lux, pentru ca nu isi pot justifica veniturile (de altfel, banii obtinuti pot fi folositi si pentru alte scopuri, cum ar fi finantarea partidelor politice).
Si atunci ei infiinteaza societati comerciale (sau chiar fundatii, societati de caritate), trec banii prin aceste structuri, platesc impozite si in felul asta obtin “bani curati" adica “spalati”.
Ironia este ca in Moldova nici nu este necesar sa speli banii – pentru ca poti sa ai un castel de 1 000 000 000 USD oficial fiind somer (sau functionar public), si nimeni nu o sa te intrebe de unde ai luat atitia bani sa iti faci o asa casa.
In ceea ce priveste cazul expus in articolul de pe unimedia, acolo e vorba despre deturnare de fonduri publice si nu de spalare de bani. Cred ca anume din acest motiv au fost returnate mijloacele banesti incasate ca salariu: pentru a inlatura elementul constitutiv principal al acestui tip de infracţiune – prejudiciul material.
