 |
|
Comenteaza
Comunicatul de presă al Curții Supreme de justiție cu privire la publicarea deciziilor judecătoreşti
Prin decizia Centrului Naţional Pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal din 09.10.2013 s-a dispus suspendarea operaţiunilor de prelucrare a datatelor cu caracter personal prin metoda publicării hotărârilor judecătoreşti personalizate pe pagina oficială în internet www.csj.md de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova, în calitatea sa de operator neînregistrat de date cu caracter personal.
Curtea Supremă de Justiţie a solicitat anularea deciziei Centrului Naţional Pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, din următoarele motive.
În primul rând, decizia menţionată porneşte de la premiza falsă despre “inexistenţa prevederilor legale ce ar justifica publicarea hotărârilor judecătoreşti personalizate pe site-ul www.csj.md”.
Conform art. 117 al Constituţiei Republicii Moldova, întitulat “CARACTERUL PUBLIC AL DEZBATERILOR JUDICIARE”, în toate instanţele judecătorești ședinţele de judecată sunt publice, iar judecarea proceselor în ședinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.
Acest principiu este consacrat în art. 23 al Codului de procedură Civilă şi în art. 18 al Codului de procedură penală.
Conform principiului menţionat, orice şedinţă de judecată în Republica Moldova, cu excepţia şedinţelor declarate închise, se desfăşoară în prezenţa publicului şi orice persoană străină procesului poate asista la ea, lua notiţe şi obţine o copie a hotărârii adoptate. Orice încercare de ascundere, fie ea si parţială, a şedinţelor de judecată publice şi/sau a hotărârilor adoptate în cadrul lor ar contraveni principiului publicităţii dezbaterilor judecătoreşti.
Mai mult decât atât, obligativitatea publicităţii şi transparenţei actului de justiţie decurge şi din obligaţiile internaţionale asumate de Republica Moldova in cadrul Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Astfel, Articolul 6 al CEDO prevede: "1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale […] în mod public […]. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public [..]…"
În conformitate cu art. (1) din Codul de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanţele judecătoreşti de drept comun şi în cele specializate este stabilită de Constituţia Republicii Moldova, de prezentul cod şi de alte legi organice. Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă dispoziţiilor fundamentale ale Constituţiei Republicii Moldova şi prezentului cod.
În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (11) CPC, încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie la data emiterii şi se transmite tuturor participanţilor la proces şi reprezentanţilor acestora.
Art. 445 alin. (3) din CPC, stabileşte că, în urma examinării recursului, instanţa de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.
În conformitate cu art. 23 alin. (3) din CPC, instanţa de judecată poate dispune judecarea pricinii în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordinea publică sau moralitatea.
În conformitate cu art. 18 alin. (2) din CPP, accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părţi din proces, în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanţă când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei.
Conform art. 10 alin. (4) şi (5) din Legea privind organizarea judecătorească, hotărârile judecătoriilor, ale curţilor de apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie se publică pe pagina web din internet, iar modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti este stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Din textele legale menţionate supra rezultă următoarele aspecte de principiu cu privire la publicarea deciziilor judecătoreşti pe paginile web ale instanţelor:
- publicarea deciziilor derivă din principiul caracterului public al dezbaterilor judiciare, consfinţit în Constituţie şi CEDO;
- publicarea deciziilor depinde de desfăşurarea procesului de judecată în şedinţă închisă sau deschisă publicului;
- publicarea deciziilor este parte componentă a procedurii judiciare, or, legea condiţionează intrarea în vigoare a unor decizii anume de publicarea lor pe pagina web a instanţei;
- publicarea deciziilor, fiind prevăzută de lege, de regulă, urmează a fi efectuată fără schimbarea textului acestora, chiar şi în privinţa datelor personale a participanţilor în proces;
- publicarea deciziilor nu poate fi reglementată de alt cadru normativ decât Constituţia, CEDO, Codul de procedură civilă, alte legi organice cu caracter procesual;
- legislaţia procesuală asigură protecţia datelor cu caracter personal la publicarea deciziilor. Astfel, părţilor în proces li se acordă dreptul de a se opune publicării deciziilor judecătoreşti prin solicitarea examinării cauzelor în şedinţă închisă, invocând prevenirea divulgării unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională, protecţia vieţii private ori alte circumstanţe ce ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces. Or, din start, participanţii la proces cunosc că toate deciziile urmează a fi publicate, iar publicarea prin înlocuirea datelor personale este posibilă doar în cazul deciziilor pronunţate în şedinţe închise;
- ţine de discreţia instanţei de judecata de a stabili dacă un anume caz poate aduce o atingere serioasă vieţii private a părţilor şi, pe cale de consecinţă, dacă procesul trebuie să fie unul închis. În restul cazurilor, precum am menţionat mai sus, se aplică principiul publicităţii.
Nu este un secret pentru nimeni că şi Curtea Europeana a Drepturilor Omului publică numele integral al reclamanţilor în hotărârile sale, chiar şi în cazurile de natură penală. În baza de HUDOC a Curţii Europene sunt reflectate cazuri precum, Dan v. Moldova, Becciev v. Moldova, Boicenco v. Moldova, Popovici v. Moldova, Sarban v. Moldova şi multe altele. În toate aceste hotărâri sunt date numele complete ale reclamanţilor şi alte informaţii precum data naşterii şi locul de trai. Într-un număr foarte limitat de cazuri, Curtea Europeană ascunde identitatea reclamanţilor. Un astfel de caz contra Moldovei a fost, de exemplu, cazul I.G. v. Moldova care se referea la violul reclamantei.
Curtea Europeana nu este unica instituţie care publică integral hotărârile sale. De fapt, principiul publicităţii şi transparenţei justiţiei este respectat în toate ţările democratice. Bunăoară, pe site-ul Curţii Supreme din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, una din ţările cu tradiţie democratică din cele mai vechi de pe continentul european, ( http://www.supremecourt.gov.uk/current-cases/) numele părţilor nu sunt secretizate.
Este adevărat ca mulţi justiţiabili, părţi în procese de judecată, ar prefera să nu-şi aibă numele publicate pe internet. Este la fel de adevărat că publicarea numelor constituie o ingerinţă în dreptul lor la viaţă privată. Însă, o astfel de ingerinţă este prevăzută de lege (CEDO, Constituţie, Cod Civil/Penal), urmăreşte un scop legitim (buna funcţionare a justiţiei), este necesară într-o societate democratică şi este proporţională cu scopul legitim urmărit. Prin alte cuvinte, interesul general de a avea o justiţie publică şi transparentă înclina balanţa în defavoarea intereselor individuale ale persoanelor ale căror nume apare publicate pe internet în hotărârile judecătoreşti. Prin urmare, nu este posibil de vorbit despre o încălcare a dreptului la viaţa privată atunci când numele cuiva apare pe internet într-o hotărâre de judecată.
Precum am menţionat mai sus, legislaţia naţională prevede garanţii pentru cazurile în care hotărârile de judecată se referă la chestiuni foarte delicate, chestiuni care odată făcute publice pot afecta într-un mod grav intimitatea şi dreptul la viaţa privată. Astfel de cazuri sunt cele referitoare la adopţii, infracţiuni de natură sexuală, chestiuni referitoare la tratamentul medical psihiatric şi altele.
Curtea Supremă de Justiţie menţionează că, în fiecare caz, la publicarea deciziilor judecătoreşti pe site-ul instanţei, judecătorii decid individual reieşind din prevederile art. 6 şi 8 al Convenţiei şi contrapunând interesul general pentru o justiţie transparentă într-un proces public şi dreptul persoanei la respectarea vieţii private şi de familie.
În acelaşi timp, Curtea consideră că mediatizarea de către CPDCP a iniţiativelor sale, doar după contestarea lor în contenciosul administrativ, reprezintă o încercare regretabilă de intimidare a instanţelor judecătoreşti la luarea deciziilor asupra cazului.
Link la sursa
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Recomandarea nr. 12
Privind cuantumul taxei de
stat la depunerea cererii de chemare în judecată în litigiile de reparare a
prejudiciului moral
În conformitate cu art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o
sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în
beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele
procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de
pe documente din dosar. În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în
funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi
în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de
stat.
Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat nr.
1216-XII din 03.12.1992 pentru cererile de chemare în judecată privitor la
litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu
executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se produce în mod
incontestabil, taxa de stat se stabileşte în cuantumul 3% din valoarea acţiunii
sau suma încasată, dar nu mai puţin de 150 lei şi nu mai mult de 25000 lei de
la persoanele fizice şi nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50000 lei de
la persoanele juridice.
Totodată, referitor la aplicarea art. 3 pct. 1) din Legea
taxei de stat, Plenul Curţii Supreme de Justiţie prin Hotărîrea nr. 25 din
28.06.2004 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti
a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile”, în
pct. 24 lit. b) a explicat că, la stabilirea valorii acţiunii, instanţa de
judecată va lua în considerare dispoziţiile art. 87 alin. (1) CPC în dependenţă
de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei pentru acţiunile cu privire la
încasarea unei sume de bani – reieşind din suma solicitată, cu
excepţia situaţiei cînd suma de bani reprezintă mărimea compensaţiei pentru
prejudiciul moral, cînd acţiunea se va califica ca nepatrimonială şi se va
încasa cuantumul de 500% din salariul minim.
Conform modificărilor operate la Legea taxei de stat prin
Legea nr. 148-VI din 08.06.2006, cotele procentuale fixe sunt calculate în
unităţi convenţionale. Unitatea convenţională este egală cu 20 de lei.
Însă, potrivit art. 19 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010,
pentru pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului moral şi material
cauzat prin defăimare se achită o taxă de stat în mărimea prevăzută la art. 3
pct. 1) din Legea taxei de stat.
Astfel, la încasarea prejudiciului moral pe această categorie de pricini,
taxa de stat se va percepe în
cuantum de 3% din valoarea totală a acestei revendicări, prejudiciul moral
fiind asimilat pretenţiilor cu caracter patrimonial şi nu celor cu caracter
nepatrimonial.
Întrucît, conform art. 2,
alin.(2) CPC „în caz de discordanţă între
normele prezentului cod şi cele ale unei alte legi organice, se aplică
reglementările legii adoptate ulterior”, atenţionăm instanţele de judecată
despre necesitatea calculării taxei de stat pentru
pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului moral şi material cauzat prin
defăimare în mărimea a 3% din valoarea totală a prejudiciului solicitat,
ţinînd cont de limitele impuse de lege: nu mai puţin de 150 lei şi nu mai mult
de 25000 lei de la persoanele fizice şi nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult
de 50000 lei de la persoanele juridice.
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Rata de baza stabilita de BNM incepind cu 27 iunie 2013
Conform hotaririi Consiliului de administratie al BNM, incepind cu data de 27 iunie 2013, rata de bază va constitui 3,5% anual.
Calculatorul dobînzii de intirziere, conform art. 585 si 615 din Codul civil, cu rata de bază actualizată, poate fi gasit aici.
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
LISTA
Arbitrajelor create în conformitate cu
Legea nr. 129-XIII din 31.05.94 cu privire la judecata arbitrală (arbitraj)
(Monitorul Oficil al RM nr.2, art. 12 din 25.08.1994)
şi Legea nr. 23-XVI din 22.02.2008 cu privire la arbitraj
(Monitorul Oficil al RM nr.88-89, art. 314 din 20.05.2008)
Nr.
Denumirea
Data creării
Adresa juridică
Telefon/Fax/e-mail
1.
Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova
28.12.1994
MD-2004, Republica Moldova, mun. Chişinău
bd. Ştefan cel Mare, 151
(373 22)022 23 52 28
Fax: 23 44 25
e-mail:
arbitration@chamber.
md
2.
“Народное Согласие”
28.10.2003
MD – 6104, Republica Moldova,UTA Gagauzia, or. Ceadîr-Lunga, str. Karl Marx,72
(373)
91 2 28 70
91 2 30 61
e-mail:
mgt@mail.ru
3.
Arbitrajul Permanent pe lîngă Bursa de Valori a Moldovei
16.12.2003
Republica Moldova, mun.Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 73
(373 22)022 27 75 94
Fax: 27 73 56
4.
Arbitrajul pe lîngă Centrul de Cercetări Juridice şi Integrări
09.01.2004
Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Romană, 19/1, of. 18
nu este indicat
5.
Judecată arbitrală permanentă în sectorul agrar pe lîngă Organizaţia Obştească “AGRO – CONS”
nu este indicat
Republica Moldova, or. Drochia, bd.Independenţii, 60
(252) 2 70 32
6.
Arbitrajul Permanent în Sfera Agrară pe lîngă Asociaţia Obştească “Agroinfo Service Orhei”
23.04.2004
Republica Moldova, or. Orhei, str.Mihai Eminescu,9
(235) 2 78 46
7.
Arbitrajul Permanent pe lîngă Asociaţia Regională din Stînga Nistrului pentru Drepturile Omului
23.04.2004
Republica Moldova, r.Dubăsari, s. Coşniţa, str. Păcii (Consiliul Raional Dubăsari)
(248) 4 30 22
e-mail:
ars-ando@mail.ru
8.
Arbitrajul Permanent în Sfera Agrară pe lîngă Asociaţia obştească “Asistenţa, Spijin şi Instruire în Agricultură”(ASIA)
26.04.2004
Republica Moldova, or. Cahul, bd. Victoriei, 18
(299) 3 36 17
9.
Arbitrajul Permanent în Sfera Agrară pe lîngă Asociaţia Obştească “Centrul Teritorial de extensiune NGO”
10.06.2004
Republica Moldova, or. Ocniţa, bd.Independenţii, 47, bir. 401
(271) 2 30 88;
2 17 78
10.
Arbitrajul pe lîngă Asociaţia Obştească Uniunea Republicană de drept
27.12.2204
MD – 6104, Republica Moldova, mun. Chişinău, str. 31 August 1989, of. 151
(373 22)022 23 23 24
Fax: 23 51 86
11.
Arbitrajul Permanent pe lîngă Asociaţia Obştească “Criul – Fermier”
22. 06.2005
Republica Moldova, or. Criuleni,bd. Biruinţei,10
(248) 2 04 90
2 06 44
e-mail:
criulf@mtc-cr.md
12.
Curtea de Arbitraj de pe lîngă Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA)
23.12.2005
Republica Moldova, mun.Chişinău, bd. D.Cantemir, 3/1
(373 22)022 27 88 44
(373 22)022 27 88 38
(373 22)022 27 88 37
13.
Arbitrajul Permanent pe lîngă Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei
08.11.2006
MD-2001, Republica Moldova, or.Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 73
(373 22)022 50 08 33
(373 22)022 50 08 32
Fax: 27 75 90
14.
Curtea de Arbitraj de pe lîngă Asociaţia Obştească “Camera Arbitrilor din Moldoiva”
08.05.2007
Republica Moldova, mun.Chişinău, str. Bucureşti, 88
nu este indicat
15.
Curtea Aeronautică de Arbitraj din Republica Moldova de la Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile
21. 02.2008
Republica Moldova, mun.Chişinău, bd. Dacia, 80/3
(373 22)022 52 50 43
16.
Curtea de Arbitraj Sportiv pe lîngă Federaţia Moldovenească de Fotbal
19.06.2008
MD-2012, Republica Moldova, mun.Chişinău,
Str. Tricololui, 39
(373 22)022 21 04 13
Fax: 21 04 32
17.
Arbitrajul Internaţional de pe lîngă Asociaţia Lichidatorilor şi Administratorilor din Republica Moldova
08 mai 2009
MD-2005, Republica Moldova,
mun.Chişinău, Ivan Zaichin, 60
(373 22)022 92 54 14
Fax: 290991
18.
Сurtea de Arbitraj din comunicaţii
27 mai 2009
Republica Moldova,
mun.Chişinău, str. Bulgară, 39
(373 22)022 25 12 01
Fax: 24 36 60
19.
Curtea de Arbitraj Economic de pe lângă Asociaţia Obştească „Femida”
22 iulie 2011
Republica Moldova, mun. Chişinău, Str. Anestediade 3, of. 2
(373 22)022 83 57 77
(373) 68137377
20.
Curtea de Arbitraj pentru Proprietatea Intelectuală a RM
17 octombrie 2011
Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Munceşti, 801
(373 22)022 41 40 89
(373) 69382803
21.
Asociaţia Obştească „Femida”
28 octombrie 2011
Republica Moldova, mun. Bălţi, str. Bulgară 50 A / 59
(373 23) 17 23 22
(373) 68137377
e-mail:
femida_balti@
mail.md
22.
Asociaţia obştească „Asociaţia de arbitraj din Republica Moldova”
19 decembrie 2011
Republica Moldova, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 200, of. 7A
(373 22)022 22 97 47
e-mail:
info@arbitration.md
23.
Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lîngă Asociaţia Obştească
„SOLUŢII MODERNE”
11.11.2012
Republica Moldova,
mun. Chişinău, str.
Columna, 60 C, of.33
+(373) 68726397
e-mail:
modernsolutions@
mail.ru
Recomandarea Curtii Supreme de Justitie nr. 9
Privind punerea în aplicare a normelor de procedură civilă
1. Potrivit art.II, pct.(1) al Legii nr.155 din 05.07.2012, aceasta se va pune în aplicare la expirarea termenului de 3 luni de la data publicării, adică din 31.08.2012.
2. Astfel, începînd cu 01 decembrie 2012, toate instanţele judecătoreşti din RM vor aplica Legea nr.155 din 05.07.2012.
3. Începînd cu 01.12.2012 justiţiabilii, dar şi instanţele de judecată vor ţine cont de modificarea normelor de competenţa jurisdicţională materială, potrivit căreia toate cauzele civile, cu excepţia insolvabilităţii, se vor examina de către judecătorii (art.33 1 şi 429 CPC, în redacţia Legii nr.155 din 05.07.2012).
4. Potrivit art.II, alin. (2 şi 3) al Legii 155 „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cererile de chemare în judecată depuse pentru examinarea de fond la curţile de apel se vor transmite instanţelor judecătoreşti competente.” Adică de la 01.12.2012, pînă la 15.12.2012, curţile de apel vor transmite judecătoriilor cererile de chemare în judecată depuse la acestea pînă la 01.12.2012 pentru care nu a fost stabilită data şedinţei de judecată (pct.4, alin.II Legea nr.155 din 05.07.2012). În acest sens curţile de apel vor ţine cont de competenţa jurisdicţională teritorială a judecătoriilor conform art. 38, 39 şi 40 CPC în redacţia Legii 155 din 05.07.2012.
5. Pentru a evita posibilele conflicte de competenţă, curţile de apel vor ţine cont mai întîi de prevederile imperative prevăzute de art.40 CPC (de ex, acţiunile referitoare la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fîşiilor forestiere, plantaţiilor perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcţii, altor obiective fixate de pămînt, precum şi acţiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri, se vor transmite la judecătoria de la locul aflării acestor bunuri sau acţiunile în reparaţie a prejudiciului cauzat mediului înconjurător se vor transmite la judecătoria de la locul instalării utilajului), precum şi de prevederile art. 286, alin.(2) CPC (cererile cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în străinătate şi cetăţenilor străini sau apatrizilor care vor să adopte un copil cetăţean al Republicii Moldova se vor transmite spre examinare la judecătoria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului).
6. Dacă cererile depuse pînă la 01.12.2012 spre examinare în fond la curţile de apel, pentru care nu a fost stabilită data şedinţei de judecată, vor cădea sub incidenţa art. 39 CPC (competenţa alternativă la alegerea reclamantului), atunci curţile de apel vor solicita opinia reclamanţilor înaintea transmiterii cererilor către judecătorii. Aceasta rigoare se impune deoarece instanţa de judecată nu poate exercita un drept care aparţine unui reclamant, nu poate decide în locul acestuia fără a-şi pierde independenta şi imparţialitatea.
7. Curţile de apel vor restitui cererile de chemare în judecată conform art. 170, alin.1, lit. (b) CPC dacă acestea au fost depuse după 01.12.2012 pentru examinare în fond.
8. Conform art.II, pct.(5) al Legii nr.155 din 05.07.2012 „Recursurile depuse la curţile de apel împotriva hotărîrilor primei instanţe pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor examina în apel.” Atenţionăm curţile de apel că Legea nr.155 din 05.07.2012 nu se va aplica retroactiv. Pînă la 01.12.2012 recursurile împotriva hotărîrilor judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ se vor examina în ordinea prevăzută de secţiunea 1, capitolul XXXVIII al Codului de Procedură Civilă. Adică participanţilor la proces li se vor impune limitele prevăzute de art.410 CPC. Dacă pînă la 01.12.2012 nu a fost pronunţată decizia curţii de apel în ordine de recurs, atunci examinarea va continua în ordine de apel. În acest sens părţilor li se va explica schimbarea impusă de punerea în aplicare a legii procesuale noi şi în privinţa acesta se vor aplica toate normele procesuale privind examinarea cauzelor în apel, în special posibilitatea administrării altor mijloace de probă decît înscrisurile. După 01.12.2012 curţile se apel vor pronunţa decizii în apel, valorificînd împuternicirile prevăzute de art.385 CPC. În aceste cazuri legea nouă oferă justiţiabililor dreptul exercitării recursului la Curtea Supremă de Justiţie.
9. Hotărîrile curţilor de apel pronunţate ca instanţe de fond pînă la 01.12.2012 se vor contesta cu recurs la Curtea Supremă de Justiţe în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii motivate. (art.II, pct.(8) al Legii nr.155 din 05.07.2012). În acest sens legea nouă nu impune obligaţii noi, nu anulează şi nici nu reduce din drepturile procedurale ale participanţilor la proces, nu limitează exercitarea unor drepturi ori nu stabileşte sancţiuni procedurale noi sau suplimentare (art.3, alin.3 CPC) de aceea, considerăm acceptabilă îmbunătăţirea situaţiei justiţiabililor înainte chiar înainte de 01.12.2012. Or, termenul de recurs potrivit legii actuale este mult mai scurt – 15 zile pentru hotărîrile pronunţate în contencios administrativ şi 20 zile pentru hotărîrile pronunţate în fond de curţile de apel ca instanţe de drept comun. Totodată atenţionăm că această prevedere nu se aplica asupra hotărîrilor curţilor de apel pronunţate ca instanţe de fond pînă la 31.08.2012 – data publicării Legii nr.155 din 05.07.2012.
10. Însă Curtea Supremă de Justiţie abia începînd cu 01.12.2012 va examina după aceleaşi norme procesuale recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel şi împotriva hotărîrilor curţilor de apel ca instanţe de fond pronunţate pînă la 01.12.2012.
11. În consecinţă pct.6 şi pct.8, alin.II din Legea nr.155 din 05.07.2012 trebuie coroborate. Pînă la 01.12.2012 CSJ va examina recursurile împotriva hotărîrilor curţilor de apel ca instanţe de fond după regulile cap.XXXVIII, secţiunea 1 al CPC, cu excepţia termenului de declarare prevăzut de art.402 CPC.
12. Totodată atenţionăm curţile de apel să nu transmită judecătoriilor spre examinare cauzele civile pentru care a fost stabilită data şedinţei de judecată, conform art. 190 CPC.
13. Curţile de apel ca instanţe de fond vor transmite judecătoriilor începînd cu 01.03.2013 cauzele civile în privinţa cărora nu s-a soluţionat fondul, adică nu au fost pronunţate hotărîri, precum şi dacă procesul nu a fost terminat fără adoptarea hotărîrii, adică prin încheieri de scoatere a cererilor de pe rol sau încetare a procesului. Alte acte de dispoziţie pronunţate de către curţile de apel pe parcursul examinării cauzelor civile în fond nu vor determina continuarea examinării şi soluţionării acestora mai mult de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.155 din 05.07.2012.
14. Potrivit Legii nr.153 din 05.07.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, începînd cu 31.08.2012, hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiţie, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. (art.IV, pct.18 al Legii nr.153 din 05.07.2012)
15. Începînd cu 06.10.12 cererile privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare se vor depune la judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, întrucît organul care reprezintă statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei.
16. Cererile depuse pînă la 06.10.2012 la judecătoria Rîşcani, mun.Chişinău, vor continua să fie examinate de către această instanţă, iar interesele statului vor continua să fie reprezentate de Ministerul Finanţelor (art.IV, pct. (3) al Legii Nr. 96 din 03.05.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative).
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 20
privind scutirea de taxa de stat în cauzele de contencios administrativ
Ţinând cont de mai multe deficienţe apărute la aplicarea legislaţiei privind taxa de stat în cauzele de contencios administrativ, Curtea Supremă de Justiţie oferă următoarele recomandări, elaborate cu concursul profesorilor Facultăţii Drept a Universităţii de Stat din Moldova.
Potrivit prevederilor art.4, alin.(1), pct. 7 al Legii taxei de stat Nr. 1216 din 03.12.1992 şi art.85, alin.1, lit. a) CPC
(1) De taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc
a) reclamanţii în acţiunile:
- născute din raporturi de contencios administrativ;
Respectiv, la depunerea cererilor de chemare în judecată formulate de către reclamanţi în contencios administrativ taxa de stat nu se va achita niciodată.
Taxa de stat, de a cărei plată reclamantul a fost scutit, se încasează de la reclamat, (adică pîrît n.a.) proporţional cu partea pretenţiilor satisfăcute (art.4, alin.(1), ultima propoziţie Legea taxei de stat).
În contencios administrativ (art.3 al Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000) calitatea de pîrît poate reveni:
a) autorităţilor publice şi autorităţilor asimilate acestora în sensul prezentei legi;
b) subdiviziunilor autorităţilor publice;
c) funcţionarilor din structurile specificate la lit.a) şi b).
Potrivit prevederilor art. 4, alin.(1), pct. 13) al Legii taxei de stat Nr. 1216 din 03.12.1992 şi art.85, alin.1, lit. i) CPC
(1) De taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc:
i) autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi autorităţile administraţiei publice locale - la înaintarea acţiunilor şi la contestarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, inclusiv în cauzele examinate în procedură de contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală;
Ţinînd cont de modul de distribuire a cheltuielilor de judecată (art.94 CPC) şi de încasare a taxei de stat (art.4, alin.(1), ultima propoziţie Legea taxei de stat) reiterăm următoarele:
· în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat, în situaţiile prevăzute de lege, taxa de stat se va încasa de la pîrît, prin hotărîrea pronunţată (art.98 alin.(1) C.P.C.), dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. (Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.25 din 28.06.2004, modificată de Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie d Republicii Moldova nr.10 din 22.12.2008)
· dacă pretenţiile reclamantului au fost admise, pîrîtul care a pierdut procesul, va fi scutit prin efectul legii de achitarea taxei de stat, numai dacă este autoritate publică centrală, organ central de specialitate a administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi autorităţile administraţiei publice locale.
· autorităţile asimilate celor publice, precum şi funcţionarii autorităţilor publice şi autorităţilor asimilate celor publice, dacă sunt chemaţi în judecată ca pîrîţi în contencios administrativ şi pierd procesul, instanţa din oficiu va trebui să încaseze de la aceştia taxa de stat, iar în eventualitatea exercitării căilor de atac respectivii subiecţi vor trebui să achite taxa de stat în cuantumul stabilit de lege.
· cuantumul taxei de stat care urmează a fi încasată în contencios administrativ de la pîrîţi care au pierdut procesul nu este expres specificat într-o normă specială.
· dilema legislativă, cînd pe de o parte urmează a se încasa taxa de stat de la unele categorii de pîrîţi, iar pe de altă parte legea nu prevede expres care este mărimea acesteia, se va soluţiona ţinîndu-se cont de art.3, alin.(1), lit.i) Legea taxei de stat „Tarifele taxei de stat se stabilesc la următoarele cuantumuri: l)pentru cererile agenţilor economici privitor la considerarea actelor organelor administraţiei publice, ale organelor cooperatiste şi obşteşti, ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora ca fiind nule - 1000%”, adică 200 lei.
· deşi legea se referă în paradoxală aparenţă la cuantumul unei taxe de stat de care toţi reclamanţii în contencios administrativ sunt scutiţi din oficiu, totuşi este unicul reper bănesc care se va încasa de la pîrîţii nescutiţi de taxa de stat în contencios administrativ. Justificarea acestei soluţii rezultă din obiectul contenciosului administrativ care este specificat şi în art.3, alin.(1), lit.i) Legea taxei de stat „anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ”. Contestarea unei inacţiuni a pîrîtului nescutit de taxa de stat în contencios administrativ se va solda cu încasarea taxei de stat în acelaşi cuantum - 200 lei, dacă pîrîtul pierde procesul.
· în contencios administrativ se poate solicita nu doar anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ, dar şi repararea pagubei cauzate (art.16, 18, 25, alin.(3) şi (4) Legea contenciosului administrativ), adică prejudicii materiale şi morale. Prejudiciile pe care le poate pretinde un reclamant în contencios administrativ derivă şi depind nemilocit de soarta juridică a pretenţiei principale. În consecinţă, aceste pretenţii nu poartă caracter de sine stătător, respectiv nu se vor aplica prevederea art.87, alin.1, lit.k) CPC. Nici reclamanţii, nici pîrîţii nu vor suporta careva taxe de stat în asemenea cazuri.
· însă în virtutea disponibilităţii reclamanţii pot pretinde prejudicii care rezultă din raporturi de contencios administrativ ulterior, într-un proces separat. „În cazul în care adjudecarea pagubei nu a fost solicitată concomitent cu anularea actului administrativ, cererea de despăgubiri este adresată instanţei de drept comun competente în termenul general de prescripţie, prevăzut de Codul civil.” (art.18, alin.2 Legea contenciosului administrativ).
· în aceste cazuri reclamanţii oricum vor fi scutiţi de taxa de stat conform art.85, alin.(1) CPC şi pct.46 Hotărîrea Plenului CSJ cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.10 din 30 octombrie 2009.
· dacă reclamanţilor în procese separate li s-au adjudecat prejudicii materiale cauzate în raporturi de contencios administrativ de la pîrîţii nescutiţi de taxa de stat, aceasta se va încasa în cuantum de 3% din din suma încasată, dar nu mai puţin de 150 lei şi nu mai mult de 25 000 lei de la persoanele fizice şi nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50 000 lei de la persoanele juridice.
· dacă reclamanţilor în procese separate li s-au adjudecat prejudicii morale cauzate în raporturi de contencios administrativ de la pîrîţii nescutiţi de taxa de stat, aceasta se va încasa în cuantum de 500% din salariul minim, adică 100 lei. (pct.24, lit.b) Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.25 din 28.06.2004)
· atenţionăm că cheltuielile de judecare a pricinii, inclusiv cheltuielile de asistenţa juridică nu fac obiectul scutirilor. Art.85 CPC şi art. 4 al Legii taxei de stat se referă doar la taxa de stat. Cheltuielile de asistenţă juridică pot fi diminuate de către instanţă în condiţiile art.96 CPC.
· astfel dacă reclamantul în contencios administrativ a luat cîştig de cauză, pârâtul, indiferent de calitatea acestuia, va trebui să achite cheltuielile de judecare a cauzei, doar dacă reclamantul a cerut expres acest lucru în cererea de chemare în judecată şi a concretizat cuantumul respectivelor cheltuieli în susţineri orale. (art.94 CPC).
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Recomandarea Curtii Supreme de Justitie nr. 9 privind punerea în aplicare a normelor de procedură civilă
Recomandarea nr. 9
Privind punerea în aplicare a normelor de procedură
civilă
1. Potrivit art.II, pct.(1) al Legii nr.155 din 05.07.2012,
aceasta se va pune în aplicare la expirarea termenului de 3 luni de la data
publicării, adică din 31.08.2012.
2. Astfel, începînd cu 01 decembrie 2012, toate
instanţele judecătoreşti din RM vor aplica Legea nr.155 din 05.07.2012.
3. Începînd cu 01.12.2012 justiţiabilii, dar şi instanţele de
judecată vor ţine cont de modificarea normelor de competenţa jurisdicţională
materială, potrivit căreia toate cauzele civile, cu excepţia insolvabilităţii,
se vor examina de către judecătorii (art.33 1 şi 429 CPC, în redacţia
Legii nr.155 din 05.07.2012).
4. Potrivit art.II, alin. (2 şi 3) al Legii 155 „În termen
de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cererile de chemare
în judecată depuse pentru examinarea de fond la curţile de apel se vor transmite
instanţelor judecătoreşti competente.” Adică de la 01.12.2012, pînă la
15.12.2012, curţile de apel vor transmite judecătoriilor cererile de chemare în
judecată depuse la acestea pînă la 01.12.2012 pentru care nu a fost stabilită
data şedinţei de judecată (pct.4, alin.II Legea nr.155 din 05.07.2012). În acest
sens curţile de apel vor ţine cont de competenţa jurisdicţională teritorială a
judecătoriilor conform art. 38, 39 şi 40 CPC în redacţia Legii 155 din
05.07.2012.
5. Pentru a evita posibilele conflicte de competenţă, curţile
de apel vor ţine cont mai întîi de prevederile imperative prevăzute de art.40
CPC (de ex, acţiunile referitoare la dreptul asupra terenurilor,
subsolurilor, fîşiilor forestiere, plantaţiilor perene, resurselor acvatice
izolate, asupra unor case, încăperi, construcţii, altor obiective fixate de
pămînt, precum şi acţiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri, se vor
transmite la judecătoria de la locul aflării acestor bunuri sau acţiunile în
reparaţie a prejudiciului cauzat mediului înconjurător se vor transmite la
judecătoria de la locul instalării utilajului), precum şi de prevederile
art. 286, alin.(2) CPC (cererile cetăţenilor Republicii Moldova
domiciliaţi în străinătate şi cetăţenilor străini sau apatrizilor care vor să
adopte un copil cetăţean al Republicii Moldova se vor transmite spre examinare
la judecătoria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului).
6. Dacă cererile depuse pînă la 01.12.2012 spre examinare în
fond la curţile de apel, pentru care nu a fost stabilită data şedinţei de
judecată, vor cădea sub incidenţa art. 39 CPC (competenţa alternativă la
alegerea reclamantului), atunci curţile de apel vor solicita opinia
reclamanţilor înaintea transmiterii cererilor către judecătorii. Aceasta rigoare
se impune deoarece instanţa de judecată nu poate exercita un drept care aparţine
unui reclamant, nu poate decide în locul acestuia fără a-şi pierde independenta
şi imparţialitatea.
7. Curţile de apel vor restitui cererile de chemare în judecată
conform art. 170, alin.1, lit. (b) CPC dacă acestea au fost depuse după
01.12.2012 pentru examinare în fond.
8. Conform art.II, pct.(5) al Legii nr.155 din 05.07.2012
„Recursurile depuse la curţile de apel împotriva hotărîrilor primei instanţe
pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor examina în apel.”
Atenţionăm curţile de apel că Legea nr.155 din 05.07.2012 nu se va aplica
retroactiv. Pînă la 01.12.2012 recursurile împotriva hotărîrilor
judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ se vor examina în
ordinea prevăzută de secţiunea 1, capitolul XXXVIII al Codului de Procedură
Civilă. Adică participanţilor la proces li se vor impune limitele prevăzute de
art.410 CPC. Dacă pînă la 01.12.2012 nu a fost pronunţată decizia curţii de apel
în ordine de recurs, atunci examinarea va continua în ordine de apel. În acest
sens părţilor li se va explica schimbarea impusă de punerea în aplicare a legii
procesuale noi şi în privinţa acesta se vor aplica toate normele procesuale
privind examinarea cauzelor în apel, în special posibilitatea administrării
altor mijloace de probă decît înscrisurile. După 01.12.2012 curţile se apel vor
pronunţa decizii în apel, valorificînd împuternicirile prevăzute de art.385 CPC.
În aceste cazuri legea nouă oferă justiţiabililor dreptul exercitării recursului
la Curtea Supremă de Justiţie.
9. Hotărîrile curţilor de apel pronunţate ca instanţe de fond
pînă la 01.12.2012 se vor contesta cu recurs la Curtea Supremă de Justiţe în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii motivate. (art.II, pct.(8)
al Legii nr.155 din 05.07.2012). În acest sens legea nouă nu impune
obligaţii noi, nu anulează şi nici nu reduce din drepturile procedurale ale
participanţilor la proces, nu limitează exercitarea unor drepturi ori nu
stabileşte sancţiuni procedurale noi sau suplimentare (art.3, alin.3 CPC) de
aceea, considerăm acceptabilă îmbunătăţirea situaţiei justiţiabililor înainte
chiar înainte de 01.12.2012. Or, termenul de recurs potrivit legii actuale este
mult mai scurt – 15 zile pentru hotărîrile pronunţate în contencios
administrativ şi 20 zile pentru hotărîrile pronunţate în fond de curţile de apel
ca instanţe de drept comun. Totodată atenţionăm că această prevedere nu se
aplica asupra hotărîrilor curţilor de apel pronunţate ca instanţe de fond pînă
la 31.08.2012 – data publicării Legii nr.155 din 05.07.2012.
10. Însă Curtea Supremă de Justiţie abia începînd cu 01.12.2012
va examina după aceleaşi norme procesuale recursurile împotriva deciziilor
curţilor de apel şi împotriva hotărîrilor curţilor de apel ca instanţe de fond
pronunţate pînă la 01.12.2012.
11. În consecinţă pct.6 şi pct.8, alin.II din Legea nr.155 din
05.07.2012 trebuie coroborate. Pînă la 01.12.2012 CSJ va examina recursurile
împotriva hotărîrilor curţilor de apel ca instanţe de fond după regulile
cap.XXXVIII, secţiunea 1 al CPC, cu excepţia termenului de declarare prevăzut
de art.402 CPC.
12. Totodată atenţionăm curţile de apel să nu transmită
judecătoriilor spre examinare cauzele civile pentru care a fost stabilită data
şedinţei de judecată, conform art. 190 CPC.
13. Curţile de apel ca instanţe de fond vor transmite
judecătoriilor începînd cu 01.03.2013 cauzele civile în privinţa cărora nu s-a
soluţionat fondul, adică nu au fost pronunţate hotărîri, precum şi dacă procesul
nu a fost terminat fără adoptarea hotărîrii, adică prin încheieri de scoatere a
cererilor de pe rol sau încetare a procesului. Alte acte de dispoziţie
pronunţate de către curţile de apel pe parcursul examinării cauzelor civile în
fond nu vor determina continuarea examinării şi soluţionării acestora mai mult
de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.155 din 05.07.2012.
14. Potrivit Legii nr.153 din 05.07.2012 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, începînd cu 31.08.2012, hotărîrile
Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de
Justiţie, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data
comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare.
(art.IV, pct.18 al Legii nr.153 din 05.07.2012)
15. Începînd cu 06.10.12 cererile privind constatarea
încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti
şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare se vor depune la
judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, întrucît organul care reprezintă
statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul
Justiţiei.
16. Cererile depuse pînă la 06.10.2012 la judecătoria
Rîşcani, mun.Chişinău, vor continua să fie examinate de către această
instanţă, iar interesele statului vor continua să fie reprezentate de
Ministerul Finanţelor (art.IV, pct. (3) al Legii Nr. 96 din
03.05.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative).
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Pozitia Uniunii Avocatilor la initiativa legislativa privind nemotivarea hotaririlor judecatoresti
Aprobat
prin decizia Consiliului
Uniunii
Avocaţilor din RM
din
29 iunie 2012
UNIUNEA
AVOCAŢILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
REACŢIE
în legătură
cu iniţiativa recentă privind schimbarea modului de motivare
a hotărârilor
judecătoreşti civile
Chişinău, 29 iunie 2012
Procedura actuală de examinare a pricinilor
civile are multe carenţe. Modificarea Codului de procedură civilă este absolut
necesară în vederea asigurării unei proceduri mai eficiente. Din acest motiv, în
anul 2011, Ministerului Justiţiei a creat Grupul de lucru pentru elaborarea
modificărilor la Codul
de procedură civilă, din care au făcut parte şi exponenţi ai avocaturii, care a
lucrat asupra proiectului de modificare a acestui Cod mai mult de un an. Grupul
de lucru a propus excluderea posibilităţii existente la moment de pronunţare
doar a dispozitivului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pronunţe
hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris.
Proiectul de lege elaborat de Grupul de lucru a
fost aprobat de Guvern şi de Parlament pentru lectură întâi. În procesul
pregătirii proiectului pentru lectura a doua, a fost introdusă iniţiativa legislativă
prin care se menţine sistemul existent de pronunţare a hotărârilor, iar
motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de prima instanţă se reduce doar
la situaţiile în care părţile vor cere acest lucru după pronunţarea
dispozitivului hotărârii sau în caz de contestare a hotărârii judecătoreşti.
Argumentul principal invocat pentru justificarea iniţiativei date este
reducerea volumului de muncă al judecătorilor.
Această iniţiativă nu a fost discutată în
prealabil şi pune în pericol accesul cetăţenilor la o justiţie transparentă,
responsabilă şi echitabilă. Regretăm faptul că nu au fost organizate dezbateri
cu privire la această iniţiativă, care este fundamentală pentru sistemul
justiţiei civile. În acelaşi timp, suntem frapaţi de faptul că această
iniţiativă, care este una conceptuală şi în disonanţă cu proiectul de lege
aprobat în prima lectură, a fost introdusă în a doua lectură, deşi acest lucru
nu este consistent cu practica parlamentară existentă.
Mecanismul propus de motivare a hotărârilor
judecătoreşti nu se regăseşte nici în una din ţările cu o democraţie avansată. În
Germania există un mecanism de pronunţare a hotărârilor în formă sumară (art. 313 a) al Codului de
procedură civilă), însă acesta poate fi aplicat doar dacă persoana, până la
pronunţarea hotărârii, renunţă în mod expres la motivare. Dacă acest lucru se
întâmplă, persoana este decăzută din dreptul de a contesta hotărârea
judecătorească. Prin urmare, sistemul German este foarte diferit de cel propus.
În Germania regula este că hotărârea trebuie motivată, până la solicitarea
contrarului - iniţiativa propusă pleacă de la prezumţia inversă. În Germania
renunţarea la motivare are loc până la pronunţarea hotărârii – iniţiativa
propusă prevede că solicitarea hotărârii motivate va avea loc după pronunţarea
dispozitivului hotărârii. În Germania renunţarea la motivare înseamnă şi
renunţarea la dreptul de a contesta hotărârea - iniţiativa propusă oferă
dreptul de a contesta hotărârea.
Un mecanism de motivare a hotărârilor
judecătoreşti similar celui propus a existat în Republica Moldova până în anul
1998. Cu susţinerea corpului de judecători, s-a renunţat la acest mecanism, care
era unul deosebit de greoi şi genera foarte multe probleme practice. Revenind
la problemele practice, sistemul propus creează o situaţie absurdă în care
părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaşte
motivele din cuprinsul ei; se complică examinarea cauzei de apel, deoarece în
toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va
fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea
cererilor, fapt ce necesită timp şi resurse suplimentare, puse în sarcina
justiţiabililor; va fi îngreunată unificarea practicii judecătoreşti, problemă
gravă pentru sistemul judecătoresc moldovenesc, precum şi evaluarea
judecătorilor; mecanismul propus va impune judecătorii să studieze repetat
materialele dosarului, o dată la pronunţarea dispozitivului şi o dată la
motivarea hotărârii; va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii
judecătoreşti; nemotivarea hotărârii judecătoreşti ar putea genera probleme
serioase în procesul de executare a hotărârii; motivarea proastă a hotărârilor
judecătoreşti este o problemă recunoscută în Republica Moldova şi reprezintă
una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie, iar acceptarea
iniţiativei va alimenta şi mai mult atitudinile negative faţă de sistemul
judecătoresc; iniţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, cum ar fi atacuri
raider, care, spre regret, este un fenomen frecvent în sistemul de drept
moldovenesc.
Iniţiativa nu soluţionează problemele existente,
ba chiar le acutizează. Sistemul actual de pronunţate separată a dispozitivului
şi de redactare ulterioară a hotărârii motivate, similar inițiativei în
discuție, generează probleme grave în ceea ce priveşte înmânarea hotărârii
motivate şi calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe
condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Grupul de lucru
creat de Ministerul Justiţiei a recomandat renunţarea la practica de pronunţare
a dispozitivului hotărârilor judecătoreşti, pentru a introduce ordine în
sistemul căilor de atac şi pentru a ordona participanţii la proces. Iniţiativa
doar vine să acutizeze problemele existente. Fiind discutată în cadrul Grupului
de lucru, ultimul nu a acceptat iniţiativa.
Conceptul motivării integrale a hotărârii
judecătoreşti a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Modificările
adoptate deja la Codul de procedura penală obligă judecătorul care adopta
hotărâri unipersonal să pronunţe integral hotărârea. Motivarea unei sentinţe
penale necesită, în mod obişnuit, mult mai multe eforturi decât motivarea unei
hotărâri pronunţate în cauze civile.
Iniţiativa propusă vine în contradicţie cu însăşi
noţiunea şi esenţa actului de justiţie şi a procesului judiciar care trebuie să
fie unul solemn iar judecătorul trebuie să fie imparţial, independent,
competent şi responsabil. Nici unul din aceste puncte de reper ale actului de
justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a
tuturor hotărârilor emise de judecători.
Promotorii iniţiativei susţin că prin aceasta se va
reduce volumul de lucru al judecătorilor şi, prin urmare, calitatea celorlalte
hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insuficient şi, în oricare
caz, absolut inacceptabil. Probleme de administrare şi management judiciar nu
pot fi soluţionate din contul şi în detrimentul standardelor unui proces
echitabil. Pe de altă parte, în anii 2010 şi 2011 numărul cauzelor examinate de
instanţele judecătoreşti s-a redus. Deşi sarcina judecătorilor din anumite
localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe
proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării
judecătorilor. Astfel, se propune simplificarea substanţială a procedurii de
judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite
cauza la rejudecare; angajarea asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător;
introducerea funcţiei de administratori de instanţă, care va contribui la
reducerea volumului de lucru administrativ al preşedinţilor de instanţă şi
concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarcina judecătorilor va
scădea şi ca urmare a unificării practicii judecătoreşti şi folosirii
mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia
de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina
judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în
Chişinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin
optimizarea hărţii judecătoreşti, optimizare propusă prin aceiaşi Strategie.
Din considerentele de mai sus, Consiliul Uniunii
Avocaţilor din Republica Moldova consideră iniţiativa în cauză drept una
deosebit de periculoasă şi nejustificată şi cheamă Ministerul Justiţiei al
Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova și Președintele Republicii
Moldova să o respingă.
Persoana de
contact:
Mihai LUPU, membru al Consiliului, mob. + 69110683
Publicata aici. Anterior un grup de asociatii obstesti au expus opinii similare.
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Recomandări onorarii avocaţi
APROBAT
Consiliul Uniunii Avocaţilor
din
Republica Moldova
Decizia nr. 2 din 30.03.2012
Recomandări
privind
cuantumul onorariilor avocaţilor şi compensarea
de
către instanţele de judecată a cheltuielilor de asistenţă juridică
I.
Recomandarea privind cuantumul
onorariilor
orare şi fixe
1. Prezenta Recomandare se va aplica împreună cu
prevederile Legii cu privire la avocatură şi cele ale Statului profesiei de
avocat, care reglementează remunerarea muncii avocaţilor. Drept izvor de referinţă în materie de
metodologie la stabilirea formelor de asistenţă juridică şi a modalităţilor de
remunerare a avocaţilor se va aplica şi Regulamentul cu privire la mărimea şi
modul de remunerare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice
calificate garantate de stat, aprobat de Consiliul Naţional pentru Asistenţă
Juridică Garantată de Stat, dar cu excluderea prevederilor referitoare la
calculul onorariilor în „unităţi convenţionale”.
2. Contractele de asistenţă juridică trebuie să
fie întocmite în formă scrisă şi înregistrate în modul stabilit.
3. Avocaţilor li se recomandă să stabilească
tarife orare sau fixe proprii, care să fie practicate constant pe parcursul
anumitor perioade de timp. De asemenea,
se recomandă revizuirea periodică (de ex., anuală) a tarifelor proprii, ţinând
cont de experienţa acumulată în ariile proprii de practică, precum: rata
inflaţiei, creşterea coşului minim de consum, alte circumstanţe economice şi
criterii obiective.
4. Se recomandă ca tarifele orare sau fixe să
fie comunicate clienţilor din timp, în aşa mod ca, atunci când se negociază
tariful forfetar, să se poată face referinţă la acel orar pentru a explica suma
onorariului. Mai mult, dacă se va
conveni cu clientul (şi) asupra unui onorariu de succes, avocatul i-ar putea
acorda clientului anumite reduceri la onorariul orar sau fix.
5. Un diapazon rezonabil şi recomandabil pentru mărimea tarifelor orare ale avocaţilor din Republica Moldova este între 50 şi 150 euro/oră, deşi avocaţii sunt absolut liberi să-şi stabilească tarifele orare şi în afara diapazonului menţionat. Stabilirea
unor tarife orare mai mari de 150 euro/oră sau mai mici de 50 euro/oră va
depinde exclusiv de înţelegerea părţilor.
6. În cazul în care se optează pentru un tarif
orar, avocaţii vor ţine evidenţa strictă a timpului şi vor prezenta clienţilor
rapoarte privind numărul de ore lucrate.
Rapoartele vor conţine o descriere a acţiunilor de asistenţă juridică
întreprinse de avocat, precum evidenţa timpului de lucru aferent. Un model de raport se conţine în Anexa
1.
7. În cazul în care se optează pentru tarife
fixe, avocaţii vor coordona cu clienţii mărimea acestora pentru fiecare acţiune
în parte. Un exemplu de abordare a
opţiunii tarifelor fixe este prezentat în Anexa 2.
8. În cazul în care acordarea asistenţei
juridice calificate implică deplasarea avocatului în altă localitate, acestuia
i se compensează cheltuielile confirmate de deplasare.
II.
Recomandarea privind cuantumul
onorariilor
de succes
9. Avocatul va coordona din timp cu clientul
noţiunea de „succes” pentru a determina condiţiile de achitare a onorariului de
succes.
10. Nu întotdeauna „succes” înseamnă admiterea
integrală a cererilor formulate de avocat; noţiunea
de „succes” ar putea însemna şi o admitere parţială a cererilor formulate de
avocat, atâta timp cât un asemenea rezultat ar plasa clientul într-o situaţie
favorabilă. Extinderea noţiunii de
„succes” trebuie să fie descrisă în contracte cât se poate mai clar. Se recomandă şi includerea unor clauze
contractuale în scopul protejării intereselor avocatului de renunţări abuzive
ale clienţilor la asistenţa avocatului pe „ultima sută de metri” pentru a evita
plata onorariului de succes.
11. Cea mai frecventă metodă de determinare a
onorariului de succes este stabilirea unui procent din valoarea acţiunii; deşi
pot fi practicate şi orice alte metode.
12. Mărimea onorariilor de succes ale
avocaţilor, de regulă, descreşte pe măsura creşterii valorii litigiului. Deşi avocaţii sunt absolut liberi să-şi
negocieze cuantumul onorariilor de succes, un plafon de 17% din valoarea
acţiunii pare a fi unul rezonabil. La
negocierea cuantumului onorariilor de succes, mai ales în raport cu persoanele
social-vulnerabile, se va acorda o atenţie deosebită concilierii unor asemenea
onorarii cu normele deontologice ale profesiei de avocat.
III.
Recomandarea privind compensarea
de
către instanţele de judecată a cheltuielilor
de
asistenţă juridică
13. Cheltuielile pentru asistenţa juridică
suportate de către părţi fac parte din cheltuielile de judecare a
pricinii. Conform art. 96 CPC, instanţa
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care
a avut câştig de cauză cheltuielile de asistenţă juridică acordată de avocaţi,
în măsura în care acestea au fost reale, necesareşi rezonabile. Avocaţii trebuie să conştientizeze şi să le
explice clienţilor că deciziile judecătoreşti nu pot afecta mărimea
onorariilor, ci doar a compensaţiilor pe care le pot primi clienţii lor pentru
cheltuielile respective.
14. Legislaţia naţională nu prevede mecanisme
clare şi explicite cu privire la determinarea criteriilor de apreciere a
caracterului real, necesar şi rezonabil al cheltuielilor de asistenţă
juridică. Totodată, practica instanţelor
naţionale nu este uniformă în cazurile de compensare a cheltuielilor de
asistenţă juridică. Astfel, în unele hotărâri judiciare sunt descrise motivele
admiterii/respingerii pretenţiilor, iar în altele fiind pronunţată admiterea
sau respingerea acestora
fără un anumit suport justificativ al
pretenţiilor.
15. Pornind de la practica CEDO, cheltuielile
pentru asistenţa juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate şi
rezonabile ca mărime.
16. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin
prisma practicii CEDO, se evidenţiază necesitatea prezentării de către partea
care pretinde compensarea cheltuielilor a următoarelor documente:
• dovada achitării onorariilor avocaţilor (copii
de pe dispoziţiile de plată prin virament sau bonurile de plată);
• copia de pe facturile de strictă evidenţă,
emisă pentru clienţi-persoane juridice şi în alte cazuri stabilite de
legislaţie;
• listă detaliată a actelor/acţiunilor efectuate
de avocat şi orarul timpului aferent acestora.
17. La determinarea cuantumului compensaţiei acordate,
instanţa de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ţine cont de:
• complexitatea cauzei; noutatea şi dificultatea
problemelor juridice ridicate de speţă;
• aportul avocatului la soluţionarea cauzei;
• timpul şi munca depusă de avocat;
• aptitudinile speciale necesare pentru a acorda
asistenţa (cunoştinţe tehnice speciale, cunoaşterea profundă a unor
reglementări de profil, cunoaşterea limbilor străine, a altor procedee de
comunicare cu clienţi specifici etc.);
• faptul în ce măsură munca avocatului în cauza
respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare;
• rezultatul obţinut;
• restricţiile de timp impuse de client şi de
circumstanţele cauzei;
• natura şi durata relaţiei dintre avocat şi
client;
• experienţa, reputaţia şi abilitatea
avocatului;
• justificarea şi ponderea mijloacelor de
apărare utilizate în cauză;
• suma despăgubirilor pretinse/obţinute în
cauză;
• alţi factori, la discreţia instanţei.
Se recomandă ca avocaţii să-şi încurajeze
clienţii să atace cu apel sau recurs (după caz), hotărârile judecătoreşti,
atunci când nu sunt de acord cu mărimea compensaţiei, în partea respectivă,
chiar şi atunci când clientul este satisfăcut de decizia luată în fond în cauza
respectivă.
18. Cheltuielile care vor fi suportate de client
după emiterea hotărârii instanţei sau care au fost determinate de succesul
obţinut, de regulă, nu sunt adjudecate de instanţe.
19. Se recomandă avocaţilor să explice
clienţilor modalitatea de compensare de către instanţele de judecată a
cheltuielilor de asistenţă juridică şi să asigure clienţii cu apărare adecvată
şi bază probatorie suficientă pentru a convinge instanţele de judecată să
acorde compensarea maximă a
cheltuielilor suportate.
20. Recomandarea Baroului Avocaţilor din
Republica Moldova din 29.12.2005 privind cuantumul onorariilor percepute în
diverse categorii de cauze îşi pierde valabilitatea după aprobarea prezentei
Recomandări.
21. Consiliul Uniunii Avocaţilor poate revizui
prezenta Recomandare privind diapazonul rezonabil şi recomandabil pentru
mărimea tarifelor orare ale avocaţilor din Republica Moldova, ţinând cont de
rata inflaţiei, de creşterea coşului minium de consum, de alte circumstanţe
economice şi în baza altor criterii
obiective.
Anexa 1
MODEL
DE RAPORT
PRIVIND
ACTIVITATEA AVOCATULUI ÎN CAUZA_________
Anexa
la Factura nr. _____ din xx.xx.2011
Onorarii
de avocat
Data
Descrierea activităţilor
Ore
Rata (MDL)
SUMA
Total
Exemplu:
Onorarii
de avocat
Data
Descrierea activităţilor
Ore
Rata (MDL)
SUMA
01.07.2011
Studierea materialelor prezentate de client;
discutarea cu [denumirea organului de
stat] privind situaţia clientului
Se indică numărul de ore complete (e.g. 2.0) sau
fracţionate (e.g. 0.75, 1.25)
Se indică suma tarifului orar în lei sau în altă
valută
Se indică produsul înmulţirii dintre numărul de ore şi
rata orară
03.07.2011
Pregătirea proiectului cererii de chemare în
judecată
05.07.2011
Coordonarea textului cererii de chemare în judecată
cu clientul; modificarea textului cererii
06.07.2011
Depunerea cererii de chemare în judecată
27.07.2011
Pregătirea pentru prima şedinţă în cauză; pregătirea
unui demers privind solicitarea unor materiale de la [organul de stat]
28.07.2011
Participarea la prima şedinţă în cauză
Total
Anexa 2
EXEMPLU
DE APLICARE DE TARIFE FIXE
Un exemplu de abordare a opţiunii tarifelor
fixe:
1. 1000 lei – tarif fix pentru participare în
fiecare şedinţă de judecată în instanţele de orice nivel sau la desfăşurarea
fiecărei acţiuni procesuale;
2. 750 lei – tarif fix pentru realizarea
fiecăreia dintre acţiunile următoare:
• prima întâlnire cu beneficiarul asistenţei
juridice calificate sau rudele acestuia;
• întrevedere cu beneficiarul asistenţei
juridice calificate care se află în detenţie, dar nu mai mult de cinci
întrevederi în cauză;
• studierea materialelor cauzei în faza
pregătirilor pentru desfăşurarea acţiunii procesuale sau a şedinţei de
judecată;
• studierea procesului-verbal al şedinţei de
judecată după terminarea acesteia;
• formularea obiecţiilor asupra
proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată;
• studierea sentinţei redactate şi explicarea
conţinutului sentinţei beneficiarului de asistenţă juridică calificată;
3. 1500 lei – tarif fix pentru întocmirea, după
caz, a acţiunii sau referinţei la acţiune, întocmirea şi depunerea cererilor
legate de desfăşurarea acţiunilor procesuale, pentru întocmirea şi depunerea
cererii de apel sau recurs;
4. 1750 lei – tarif fix pentru admiterea
integrală sau parţială a cererii de apel sau recurs, depuse de avocat;
5. 250 lei – tarif fix pentru fiecare oră
suplimentară de aşteptare după primele 30 de minute scurse de la ora stabilită
pentru şedinţa de judecată sau acţiunea procesuală;
6. Avocatul se remunerează cu 350 lei în cazul
în care are loc amânarea şedinţei de judecată din motive care nu depind de
voinţa avocatului. Această prevedere nu se aplică, dacă amânarea şedinţei de
judecată intervine din cauza avocatului.
7. La acordarea asistenţei juridice în cazul
unor infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, avocatul se
remunerează suplimentar cu 250 lei pentru fiecare dintre acţiunile
menţionate.
8. Remunerarea avocatului care acordă asistenţă
juridică de urgenţă se majorează cu 25%, dacă asistenţa juridică este acordată
în zilele de odihnă sau în alte zile desemnate echivalente acestora, sau în
zilele de sărbători oficiale.
9. Remunerarea avocatului care acordă asistenţă
juridică cu utilizarea unei limbi străine (alta decât limbile menţionate expres
în Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS
Moldoveneşti) se majorează cu 25%, dacă limba străină respectivă este necesară
şi efectiv utilizată de avocat, pentru a comunica cu persoane şi a examina
şi/sau întocmi documente în legătură cu acordarea asistenţei juridice în cauza
concretă.
10. Dacă cauza încetează drept rezultat al
împăcării părţilor, inclusiv prin mediere sau altă modalitate alternativă de
soluţionare a litigiilor, remunerarea totală a muncii avocatului se majorează
cu 5000 lei.
11. Pot fi prevăzute tarife fixe şi pentru alte
situaţii convenite între avocat şi client.
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Plenul CSJ despre repararea prejudiciului cauzat prin neexecutare
Pentru cei interesaţi, Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 9 din 24 decembrie 2010, privind aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat prin întîrziere sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor pecuniare, cu excepţia celor izvorîte din contractul de credit bancar sau împrumut, o gasiţi aici.
Gasiţi chestii interesante despre clauzele penale, dobînda de întîrziere, etc.
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Termen de aminare la Curtea de Apel
Astăzi mi s-a amînat un proces la Curtea de Apel Chişinău.
Următoarea şedinţă a fost numită pe 06 septembrie 2012, adică peste 6 luni!
Cică în legătură cu trecerea în noul sediu, primirea dosarelor de Curtea de Apel Economică ce a fost lichidată şi concediile judecătorilor, dar oricum e foarte mult.
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Site-ul Judecatoriei Botanica a fost spart de un Hacker
Site-ul Judecatoriei Botanica a fost spart de un Hacker pe nume Black Angel.
Interesant la ce i-a trebuit? Si pe cine aplauda Joker?
Si oare după această întîmplare vor lucra site-urile judecătoriilor normal, că pînă acum erau "varză".
Iarasi despre "lichidarea" judecatoriilor economice
Dupa hotarirea Curtii Constitutionale nr. 29 din 06.03.2012, situatia dosarelor "economice" a ramas in stare de suspans, instantele de drept comun refuzind sa le examineze pentru nu era clar care va fi soarta lor, cerindu-se norme de explicare a modului de returnare a dosarelor.
De azi, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 29 din 06.03.2012, situatia s-a clarificat si nu mai vorbim de modul de returnare a dosarelor ci de incercarea repetata de lichidare a instantelor specializate economice.
De fapt, legislativul a decis nu lichidarea ci reorganizarea sistemului judecatoriilor economice, deoarece real a fost lichidata doar Curtea de Apel Economica iar Judecatoria Economica de Circumscriptie a fost pastrata si redenumita in Judecatoria Comerciala de Circumscriptie.
Per ansamblu, schimbarile sunt urmatoarele:
Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie a fost comasat cu Colegiul civil si de contensios administrativ. Noul Colegiu civil, comercial şi de contencios administrativ, a preluat competenta fostelor colegii;
Curtea de Apel Economica a fost lichidata, iar judecatorilor acestei instante li se va propune sa treaca la alte curti de apel;
Curtea de Apel Chisinau isi va muta sediul in incinta "fostei" Curti de Apel Economice, adica pe bd Stefan cel Mare 73;
Judecatoria Comerciala de Circumscriptie a ramas, dar va avea dreptul de a examina doar cauzele ce tin de:
- contestarea hotărîrilor arbitrale;
- eliberarea titlurilor de executare silită a hotărîrilor arbitrale;
- pricinile privind reorganizarea sau dizolvarea persoanei juridice;
- pricinile privind apărarea reputaţiei profesionale în activitatea de întreprinzător şi în activitatea economică.
Contestatiile impotriva actelor judecatoresti emise de Judecatoria Comerciala de Circumscriptie vor fi examinate de Curtea de Apel Chisinau;
Dosarele aflate pe rolul Curtii de Apel Economice si Judecatoriei Economice (comerciale) de circumscriptie vor fi transmise dupa noua competenta la instantele de drept comun. Si invers, daca pe rolul instantelor de drept comun se afla dosare ce deja sunt de competenta Judecatoriei Comerciale de Circumscriptie, acestea vor fi transmise in termen de 15 zile.
De asemenea, prin Legea nr. 29 din 06.03.2012, s-a clarificat si soarta actelor de procedura indeplinite si hotarirlor emise intre timp de instantele de drept comun, fiind declarate legale si expres s-a indicat ca toata incilceala generata de prima tentativa de lichidare nu poate servi drept temei de revizuire.
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Accize la importul autoturismelor in Moldova 2012
În Moldova pentru importul camioanelor se achită TVA plus taxa vamală de 5%, iar pentru importul autoturismelor se plătesc accize calculate reieşind din capacitatea cilindrică a motorului.
În ultimul timp accizele la importul autoturismelor au crescut constant, logica fiind taxarea tot mai semnificativă a maşinilor cu motor mare, presupunîndu-se că acestea ar fi de lux.
Însăşi accizele sunt prevăzute în anexa la Titlul IV din Codul Fiscal. Mai jos aveţi un extras din anexa sus-indicată.
8703
Autoturisme şi alte autovehicule, în principal concepute pentru transportul persoanelor (altele decît
cele de la poziţia
tarifară 8702), inclusiv maşinile
de tipul "break" şi maşinile
de curse:
- Alte vehicule cu motor cu
piston alternativ cu aprindere prin scînteie (benzină):
870321
- – Cu capacitatea cilindrică
de maximum 1000 cm3
cm3
0,36 euro
870322
- – Cu capacitatea
cilindrică de peste 1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3
cm3
0,48 euro
870323
- - Cu capacitatea
cilindrică de peste 1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3
cm3
0,73 euro
- - Cu capacitatea
cilindrică de peste 2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3
cm3
1,21 euro
870324
- – Cu capacitatea
cilindrică de peste 3000 cm3
cm3
3,50 euro
- – Alte vehicule cu motor
cu piston cu aprindere prin compresie (diesel sau semi-diesel):
Autoturisme cu motor cu
piston prin aprindere prin compresie (diesel sau semi-diesel):
- – Alte vehicule
(autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau
semi-diesel):
870331
- – Cu capacitatea cilindrică
de maximum 1500 cm3
cm3
0,48 euro
870332
- - Cu capacitatea
cilindrică de peste 1500 cm3, dar de maximum 2500 cm3
cm3
1,21 euro
870333
- - Cu capacitatea
cilindrică de peste 2500 cm3
cm3
3,50 euro
Suplimentar, cota accizelor se
majorează pentru autoturismele cu termenul de exploatare:
- de la 3 la 5 ani cu 0,02
euro pentru fiecare cm3
- de la 5 la 7 ani cu 0,03
euro pentru fiecare cm3
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Informatia din registrul Bunurilor imobile (cadastru)
Pentru functionarii OCT care nu elibereaza informatia decit proprietarilor si cer copia contractului de vînzare-cumpărare pe un bun imobil:
Articolul 6 din Legea cadastrului bunurilor imobile: “organul care efectuează înregistrarea este obligat să elibereze, în termen de 7 zile lucrătoare sau într-un alt termen stabilit de lege, oricărei persoane fizice care s-a legitimat şi a depus o cerere scrisă şi oricărei persoane juridice care l-a sesizat oficial informaţiile solicitate despre toate drepturile înregistrate asupra oricărui bun imobil”.
Articolul 290 din Codul civil: Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaţii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil.
Best regards,
Gheorghe Iudin
www.avocati.md
Ratele de baza BNM actualizate
După cum spuneam într-o postare anterioară, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil a fost introdusă o nouă instituţie: ”DOBÎNDA DE ÎNTÎRZIERE” denumită şi DOBÎNDA LEGALĂ.
Normele legale relevante sunt art. 619 şi 585 din Codul civil.
Însă multă lume încă întîmpină dificultăţi la acest capitol, nefiind clar ce este ”rata de refinanţare” şi unde poate fi găsită.
Confuzia mai este alimentată şi de faptul că BNM nu vorbeşte despre Rata de refinanţare ci despre Rata de bază.
În orice caz, rata de refinanţare (rata de bază) o putem găsi pe situl oficial al Băncii Naţionale a Moldovei http://bnm.md/ro/content/ratele-dobanzilor.
Pentru comoditate însă, prezint mai jos un tabel în care sunt arătate : data intrării în vigoare a ratei precum şi rata de refinanţare (de bază) propriu zisă.
De regulă, noua rată de refinanţare intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial al Republicii Moldova.
Data
Intrării în vigoare
Rata de bază
05.12.2017
6,5
25.10.2017
7
28.08.2017
7,5
28.06.2017
8
27.10.2016
9
29.09.2016
9,5
04.07.2016
10
26.05.2016
13
28.04.2016
15
31.03.2016
17
25.02.2016
19
02.09.2015
19,5
30.07.2015
17,5
25.06.2015
15,5
28.05.2015
14,5
18.02.2015
13,5
29.01.2015
8,5
30.12.2014
6,5
12.12.2014
4,5
29.04.2013
3,5
02.03.2012
4,5
03.02.2012
6,5
06.01.2012
8,5
02.12.2011
9,5
06.09.2011
10
05.08.2011
9
07.01.2011
8
30.03.2010
7
02.02.2010
6
08.09.2009
5
14.08.2009
7
24.07.2009
8
23.06.2009
9
19.05.2009
10
10.02.2009
11
20.01.2009
12,5
23.12.2008
14
02.12.2008
15,5
30.09.2008
17
30.05.2008
18,5
18.03.2008
17
26.09.2007
16
20.04.2007
13,5
08.12.2006
14,5
24.11.2006
14
06.10.2006
13
30.06.2006
12,5
02.09.2005
12,5
18.02.2005
13
01.10.2004
14,5
29.06.2004
14
12.12.2003
14
07.11.2003
13
19.09.2003
12
01.08.2003
11
28.03.2003
10,5
31.10.2002
9,5
PS. În ceea ce priveşte calcularea dobînzii de întîrziere, recomand să utilizaţi calculatorul ce îl găsiţi pe acest link http://ilba.md/calc/calc-dobanda.
Privind regimul fiscal al birourilor de avocaţi
Scrisoarea nr. 13-06/109 din 03.02.2009 adresată de Ministerul Finanţelor către Baroul Avocaţilor Ministerul Finanţelor a examinat adresarea dvs. privind regimul fiscal al birourilor de avocaţi, parvenită prin scrisoarea nr. 3/0114 din 02.12.2008 şi, în limita competenţei sale, comunică. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) al Legii nr. 1260-XV din 19.07.2002 „Cu privire la avocatură" (Monitorul Oficial, 12 septembrie 2002, nr. 126-127) avocatul este liber profesionist, iar activitatea acestuia nu este activitate de întreprinzător. Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme: a) birou individual de avocaţi; b) birou asociat de avocaţi. În rezultatul prestării genurilor de asistenţă juridică profesională, avocatul este remunerat din contul onorariilor primite de la persoanele fizice şi juridice, iar aceste onorarii constituie o sursă de venit impozabilă în conformitate cu prevederile art. 18 lit. a) din Codul fiscal nr. 1163-XII din 24 aprilie 1997(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007). Biroul individual de avocaţi (în care îşi exercită profesia un singur avocat-fondatorul biroului) activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică, iar impozitarea venitului biroului nominalizat se efectuează conform cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. Obligativitatea prezentării declaraţiei este prevăzută de art. 83 alin. (2) al Codului fiscal, care menţionează expres că formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoana fizică, indiferent de existenţa obligaţiei privind achitarea impozitului, sunt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit. Astfel, biroul individual de avocaţi va depune la finele anului fiscal declaraţia cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 04 (VEN 08)). În cazul în care, avocatul fondator al biroului individual de avocaţi, în calitate de persoană fizică-cetăţean obţine venit impozabil din alte surse, decât cea profesională de avocat, şi se regăseşte între persoanele fizice specificate la art. 83 alin. (2) al Codului fiscal, acesta urmează să depună declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET04(CET 08)). În partea ce ţine de impozitarea birourilor asociate de avocaţi menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 28 al Legii cu privire la avocatură, biroul asociat de avocaţi este persoană juridică, astfel, cota impozitului pe venit pentru venitul biroului asociat de avocaţi va fi cea prevăzută la art. 15 lit. b) al Codului fiscal. Venitul sub formă de onorarii acumulate pe conturile birourilor asociate de avocaţi de la clienţi în procesul exercitării activităţii de avocat, este contabilizat şi raportat pentru fiecare avocat fondator în mod separat. Onorarea obligaţiei de declarare şi achitare se va executa prin depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN04 (VEN 08)), venitul fiind impus la cotele stabilite la art. 15 lit. a) al Codului fiscal. În motivarea dezacordului vis-a-vis de propunerile nr. 1 şi 2 expuse în adresare, menţionăm că, prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN04 (VEN 08)) de către birourile asociate şi individuale de avocaţi, precum şi de către avocaţii fondatori în mod separat, este dictată de necesitatea asigurării unui tratament fiscal egal tuturor persoanelor care practică activitatea profesională, permiţându-le astfel deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare suportate pe parcursul activităţii desfăşurate, precum şi utilizarea drepturilor la facilităţi fiscale. În plus, obligativitatea prezentării formei VEN04 (VEN 08)) este impusă şi de regimul juridic al avocatului stabilit prin Legea cu privire la avocatură, care prevede expres că avocatura este o activitate profesională, practicată doar în prezenţa unei licenţe eliberate în modul corespunzător de Ministerul Justiţiei. Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) al Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 birourile individuale de avocaţi şi birourile asociate de avocaţi sînt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoartele financiare în modul prevăzut de legea nominalizată, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile. Totodată, art. 15 al Legii nr. 113-XVI din 27.04.2007 prevede sistemele de ţinere a contabilităţii şi prezentare a rapoartelor financiare (în partidă simplă, simplificat în partidă dublă, complet în partidă dublă). Reieşind din prevederile Legii nr. 113-XVI din 27.04.2007 birourile individuale de avocaţi şi birourile asociate de avocaţi în politica de contabilitate vor indica conform cărui sistem se va ţine contabilitatea. Conform Standardului Naţional de Contabilitate nr. 18 „Venitul" - venitul cuprinde numai fluxul global de avantaje economice încasate sau care urmează a fi încasate în conturile entităţii. In componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane. Sumele obţinute din efectuarea operaţiunilor de intermediere în numele proprietarilor şi transmise lui de asemenea nu reprezintă venitul intermediarului. In aceste cazuri venitul intermediarului cuprinde numai comisioanele. Suma comisionului pentru serviciile de intermediere trebuie să fie stipulată în contractul încheiat între ei (par. 10 al Comentariului cu privire la aplicarea SNC 18). Ulterior, dacă birourile doresc să achiziţioneze ceva - o pot face din venitul său. Viceministru Viorel Dandara Textul scrisorii a fost preluat de pe site-ul contabilsef.md
CEDO şi “jocul de gleznă” a autorităţilor moldoveneşti
Sătui de atîtea condamnări la CtEDO, în marea majoritate pe neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrilor judecatoreşti, legiuitorii moldoveni au decis să scape Curtea un volum de lucru, să înbunătăţească statistica condamnăilor la CtEDO, dar şi din buget sa fie plătiţi mai puţini bani. După cum se ştie, una din condiţiile admiterii spre examinare a plîngerilor la CtEDO este epuizarea căilor de atac naţionale. La data de 01.07.2011 a intrat în vigoare Legea Nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Păi iată, această lege anume că permite persoanelor ce consideră că li s-au încălcat dreptul la examinare sau executare în termen rezonabil, ca mai întîi să se judece în instanţele naţionale. Iar acestă permisiune înseamnă de fapt, obligaţia de a le urma pînă a înainta plîngerea la CtEDO. Şi avînd în vedere că CtEDO nu intră în esenţa litigiului naţional, este suficient ca istanţele moldoveneşti să constate încălcarea dreptului. Sau nu. Să decidă compensarea prejudicului. Sau nu. Important e să examineze. CtEDO s-ar putea implica doar dacă instanţele naţionale constant şi în mod vădit neîntemeiat vor respinge cerinţele petiţionarilor.
Instructiuni utilizare Calculator zile
Link la Calculatorul de zile
ARGUMENTARE
În practica zilnică a juristului de multe ori apare necesitatea calculării unui anumit termen, de depunere a unei contestaţii, de intrare în vigoare a unui act.
În aceste cazuri, de regulă, se recurge la un calendar iar numărarea de multe ori se repetă.
Iată de ce am realizat un calculator de zile, care ne ajută să numărăm numărul de zile între două date, inclusiv zilele lucrătoare sau nelucrătoare, sau să deteminăm care este data expirări sau împlinirii unui termen.
Utilizarea pas cu pas
I. Începutul şi sfîrşitul perioadei de calcul
In geamul din stinga marcaţi începutul perioadei (click dreapta) iar în geamul din dreapta sfîrşitul perioadei (click dreapta).
In partea de jos automat vor aparea:
numarul de zile total
numarul de zile lucratoare
numarul de zile nelucratoare
II. Marcarea/demarcarea zilelor nelucrătoare. In calculator au fost marcate ca nelucratoare zilele de simbata si duminica, precum si zilele de sarbatoare legale: 1, 7 si 8 ianuarie, 8 martie, 1 si 9 mai, 27 si 31 august, a doua zi de Paste si Pastele Blajinilor. Nu au fost introduse ziua Hramului bisericii, pentru ca fiecare localitate îşi are sărbătoarea ei. În schimb a fost prevăzută marcarea ca nelucrătoare a unei zile lucrătoare sau demarcarea unei zile nelucrătoare şi transformarea ei în lucrătoare , în funcţei de circumstanţe şi necesităţi. Marcarea demarcarea se face prin ALT + click dreapta. În imaginea de mai jos toate zilele nelucrătoare din luna august 2003 au fost marcate ca lucrătoare iar cele lucrătoare au fost marcate ca nelucrătoare.
III. Luarea în calcul a primei sau ultimei zile. Conform regulei generale, termenul începe să fie calculat începînd cu a doua zi de la producerea unei eveniment. ultima zi se ia în calcul pînă la ora 24.00. Respectiv, dac vom bifa prima zi data de 7 a unei luni, termenul va fi calculat începînd cu data de 8. Totuşi, avîndu-se în vedere multitudinea de situaţii ce pot apărea, am prevăzut modaliattea de include în calcul şi prima zi sau de a exlude din calcul ultima zi.
Succes! Best regrards, Gheorghe Iudin www.avocati.md
II. Marcarea/demarcarea zilelor nelucrătoare. In calculator au fost marcate ca nelucratoare zilele de simbata si duminica, precum si zilele de sarbatoare legale: 1, 7 si 8 ianuarie, 8 martie, 1 si 9 mai, 27 si 31 august, a doua zi de Paste si Pastele Blajinilor. Nu au fost introduse ziua Hramului bisericii, pentru ca fiecare localitate îşi are sărbătoarea ei. În schimb a fost prevăzută marcarea ca nelucrătoare a unei zile lucrătoare sau demarcarea unei zile nelucrătoare şi transformarea ei în lucrătoare , în funcţei de circumstanţe şi necesităţi. Marcarea demarcarea se face prin ALT + click dreapta. În imaginea de mai jos toate zilele nelucrătoare din luna august 2003 au fost marcate ca lucrătoare iar cele lucrătoare au fost marcate ca nelucrătoare.
III. Luarea în calcul a primei sau ultimei zile. Conform regulei generale, termenul începe să fie calculat începînd cu a doua zi de la producerea unei eveniment. ultima zi se ia în calcul pînă la ora 24.00. Respectiv, dac vom bifa prima zi data de 7 a unei luni, termenul va fi calculat începînd cu data de 8. Totuşi, avîndu-se în vedere multitudinea de situaţii ce pot apărea, am prevăzut modaliattea de include în calcul şi prima zi sau de a exlude din calcul ultima zi.
Succes! Best regrards, Gheorghe Iudin www.avocati.md
Instructiuni utilizare calculator penalitati
Link la Calculator penalitatiARGUMENTARE In cazul in care prin contract a fost stabilita o penalitate de intirziere calculata zilnic in cota procentuala din suma restanta, formula de calculare a este simplă: (A x B) x N, unde A este suma datoriei, B este cota procentuala din suma restanta, iar N este numarul de zile incare debitorul este in intirziere. Însă în cazul în care în perioada de întîrziere este mare, au fost făcute achitări parţiale sau la scadenţă au ajuns mai multe sume la date diferite, atunci urmeaza a efectua mai multe calcule reieşind din datele modificate. Calculatorul penalitatii are menirea de a uşura calculele pe perioade mai lungi, şi utilitatea lui este cu atît mai evidentă cu cît perioada de referinţă este mai mare iar datele de calcul s-au schimbat de mai multe ori. Utilizarea pas cu pas Pasul I. La secţiunile "Marime penalitate” si „Tip penalitate” selectati marimea si tipul sanctiunilor stabilite prin contract. Ar putea fi suma fixa sau procent din suma restanta pe zi. 
Pasul II. La secţiunea "Dată scadenţă" selectaţi data scadenţei datoriei şi înscrieţi suma (de ex. 10000).
Accesaţi „Adăugare”. În partea dreaptă va apărea un tabel cu suma adăugată.
Dacă sunt şi alte sume scadente repetaţi procedura.
Pasul III. În cazul în care au fost achitări, la secţiunea "Dată achitare" selectaţi data achitării şi înscrieţi suma, de ex. 11000.
Accesaţi „Adăugare”, în tabelul din dreapta se vor înscrie şi sumele achitate.
În cazul mai multor sume scadente sau plăţi, în tabel acestea vor fi aranjate în ordine cronologică indiferent de succesiunea în care au fost adăugate. În cazul în care doriţi să modificaţi datele deja introduse, accesaţi „creionul” de culoare verde din partea dreaptă, iar în cazul în care doriţi să ştergeţi definitiv înscrierea, accesaţi „x”-ul de culoare roşie. Pasul IV. La secţiunea "Dată calcul penalitate" selectaţi data la care doriţi să fie calculată penalitatea.
În cazul în care perioada întîrzierii este mare şi doriţi să calculaţi penalitatea înăuntrul termenului de prescripţie, bifaţi „180 zile”. În acest caz calculul va fi efectuat pe ultimele 180 zile. Pentru efectuarea calculelor accesaţi butonul "Calculare".
Informaţia detaliată privind suma datorată şi penalitatea calculată se va deschide într-un geam nou. Informaţia din geamul cu rezultate poate fi printată direct din browser sau exportată în Excel pentru prelucrare ulterioară. Succes! Best regards, Gheorghe Iudin www.avocati.md
Pasul II. La secţiunea "Dată scadenţă" selectaţi data scadenţei datoriei şi înscrieţi suma (de ex. 10000).
Accesaţi „Adăugare”. În partea dreaptă va apărea un tabel cu suma adăugată.
Dacă sunt şi alte sume scadente repetaţi procedura.
Pasul III. În cazul în care au fost achitări, la secţiunea "Dată achitare" selectaţi data achitării şi înscrieţi suma, de ex. 11000.
Accesaţi „Adăugare”, în tabelul din dreapta se vor înscrie şi sumele achitate.
În cazul mai multor sume scadente sau plăţi, în tabel acestea vor fi aranjate în ordine cronologică indiferent de succesiunea în care au fost adăugate. În cazul în care doriţi să modificaţi datele deja introduse, accesaţi „creionul” de culoare verde din partea dreaptă, iar în cazul în care doriţi să ştergeţi definitiv înscrierea, accesaţi „x”-ul de culoare roşie. Pasul IV. La secţiunea "Dată calcul penalitate" selectaţi data la care doriţi să fie calculată penalitatea.
În cazul în care perioada întîrzierii este mare şi doriţi să calculaţi penalitatea înăuntrul termenului de prescripţie, bifaţi „180 zile”. În acest caz calculul va fi efectuat pe ultimele 180 zile. Pentru efectuarea calculelor accesaţi butonul "Calculare".
Informaţia detaliată privind suma datorată şi penalitatea calculată se va deschide într-un geam nou. Informaţia din geamul cu rezultate poate fi printată direct din browser sau exportată în Excel pentru prelucrare ulterioară. Succes! Best regards, Gheorghe Iudin www.avocati.md
Instructiuni utilizare Calculator dobinda intirziere
Link la Calculator Dobinda de intirziere ArgumentareAvind in vedere ca pe parcursul unui an rata refinantare stabilita de BNM variaza, marimea dobinzii urmeaza sa fie calculate pe zi. La rindul ei, dobinda zilnica urmeaza a se inmulti cu numarul de zile de intirziere.Formula de calculare a dobinzii de intirziereeste relativ simpla: (A x B) / 365 x C, unde A este suma datorata, B este rata dobinzii, 365 reprezinta numarul de zile intr-un an, iar C reprezinta numarulde zile pentru care este calculata dobinda. Rata dobinzii (B) se calculeaza reiesind din rata de refinantare stabilita de BNM plus 5% sau 9% dupa caz (conform art. 619, 585 din Codul civil).Insa in cazul in care in perioada de intirziererata BNM a fost modificata, au fost facute achitari partiale sau la scadenta au ajuns sume noi, atunci calculul se intrerupe, urmind a efectua un nou calculreiesind din datele modificate. Ceea ce deja nu este atit de simplu.Calculatorul dobinzii de intirziere are menirea de a usura calculele pe perioade mai lungi, si utilitatea lui este cu atit mai evidenta cu cit perioada de referinta este mai mare iar datele decalcul s-au schimbat de mai multe ori.Utilizarea pas cu pas: Pasul I. La sectiunea "Rata BNM +" selectati5% sau 9% in functie de calitatea debitorului(consumator sau nu). Ratele BNM sunt deja introduse (de administratia site-ului), utilizatorul urmeaza sa selecteze procentul peste Rata BNM.
Pasul II. La sectiunea "Data scadenta"selectati data scadentei datoriei si introduceti suma, de ex. 10000.
Accesati „Adaugare”. In partea dreapta va aparea un tabel cu suma adaugata.
Daca sunt si alte sume scadente, repetati procedura. De ex. inca 10000 lei.
Pasul III. La sectiunea "Data achitare" selectati data achitarii si introduceti suma ( in cazul in care au fost achitari) de ex. 7500.
Accesati „Adaugare”. In tabelul din dreapta se vor inscrie si sumele achitate.
In cazul mai multor sume scadente sau plati, in tabel acestea vor fi aranjate in ordine cronologica indiferent de succesiunea in care au fost adaugate. In cazul in care doriti sa modificati datele deja introduse, accesati „creionul” de culoare verde din partea dreapta, iar in cazul in care doriti sa stergeti definitiv inscrierea, accesati „x”-ul de culoare rosie. Pasul IV. La sectiunea "Data calcul dobinda" selectati data la care doriti sa fie calculata dobinda de intirziere. Pentru efectuarea calculelor accesatibutonul "Calculare".
Informatia detaliata privind suma datorata si dobinda calculata se va deschide un geam nou. Informatia din geamul cu rezultate poate fi printata direct din browser sau exportata in Excel pentruprelucrare ulterioara. Note.a. Calculatorul calculeaza dobinda incepindcu doua zi de la scadenta.b. Daca sunt mai multe sume scadente sau plati, acestea urmeaza a fi introduse toate, calculatorul automat le va ordona cronologic, va face plus/minus si va calcula dobinda din sumele realdatorate.Succes!Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Pasul II. La sectiunea "Data scadenta"selectati data scadentei datoriei si introduceti suma, de ex. 10000.
Accesati „Adaugare”. In partea dreapta va aparea un tabel cu suma adaugata.
Daca sunt si alte sume scadente, repetati procedura. De ex. inca 10000 lei.
Pasul III. La sectiunea "Data achitare" selectati data achitarii si introduceti suma ( in cazul in care au fost achitari) de ex. 7500.
Accesati „Adaugare”. In tabelul din dreapta se vor inscrie si sumele achitate.
In cazul mai multor sume scadente sau plati, in tabel acestea vor fi aranjate in ordine cronologica indiferent de succesiunea in care au fost adaugate. In cazul in care doriti sa modificati datele deja introduse, accesati „creionul” de culoare verde din partea dreapta, iar in cazul in care doriti sa stergeti definitiv inscrierea, accesati „x”-ul de culoare rosie. Pasul IV. La sectiunea "Data calcul dobinda" selectati data la care doriti sa fie calculata dobinda de intirziere. Pentru efectuarea calculelor accesatibutonul "Calculare".
Informatia detaliata privind suma datorata si dobinda calculata se va deschide un geam nou. Informatia din geamul cu rezultate poate fi printata direct din browser sau exportata in Excel pentruprelucrare ulterioara. Note.a. Calculatorul calculeaza dobinda incepindcu doua zi de la scadenta.b. Daca sunt mai multe sume scadente sau plati, acestea urmeaza a fi introduse toate, calculatorul automat le va ordona cronologic, va face plus/minus si va calcula dobinda din sumele realdatorate.Succes!Best regards,Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Cum se obtine un Certificat de cazier judiciar in Republica Moldova
Cererea de eliberare a unui Certificat de cazier judiciar se poate depune la Comisariatele raionale de politie sau direct la Direcţia informaţii şi evidenţe operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Termen de executie 1 zi 60 lei10 zile 30 lei Comisariatele de politie elibereaza certificatul doar in 10 zile, Direcţia informaţii şi evidenţe operative atit in 10 zile cit si in regim de urgenta – 1 zi. Direcţia informaţii şi evidenţe operative se gaseste in mun. Chisinau, str. Iacob Hîncu 3. cum a sa ajungeti acolo, vedeti mai jos. Regimul de lucru: Luni-Vineri, cu excepţia zilelor de sărbătoare legale.Pentru 1 zi: Depunerea cererii: orele 08.00 - 12.00 cu eliberare în aceeaşi zi orele 13.00 - 16.00 cu eliberare în ziua următoare Eliberararea certificatelor:orele 16.00 – 17.00 Pentru 10 zile: Depunerea cererii: orele 08.00 - 15.00 Eliberararea certificatelor orele 16.00 – 17.00 Cum sa ajungeţi la locul de destinatie: De pe bd. Ştefan cel Mare, magazinul Gemenii in jos pe Puşkin (sens unic), pe Cosmonautilor la dreapta: 
De la Gara auto (Piata centrala):
Citeva sfaturi: 1. In incinta Directiei este un aparat de plati istant, care nu da rest. Aveti grija sa aveti bani marunti. Si mai aveti in vedere ca de multe ori acest aparat nu lucreaza. 2. Inainte de a merge la Directie, achitati suma necesara (30 sau 60 lei) la Banca de Economii de pe str. Puşkin colt cu Alexandru cel Bun (pe prima harta punctul B).
De la Gara auto (Piata centrala):
Citeva sfaturi: 1. In incinta Directiei este un aparat de plati istant, care nu da rest. Aveti grija sa aveti bani marunti. Si mai aveti in vedere ca de multe ori acest aparat nu lucreaza. 2. Inainte de a merge la Directie, achitati suma necesara (30 sau 60 lei) la Banca de Economii de pe str. Puşkin colt cu Alexandru cel Bun (pe prima harta punctul B).
Cazier juridic sau Cazier judiciar?
Foarte des aud expesia “am nevoie de cazier juridic”, “de unde pot sa-mi iau cazier juridic”. O aud chiar si de la unii colegi, adica juristi. Expresia este gresita si, sincer sa fiu, imi “zgirie urechea” tare.Dar le luam pe rind.“Juridic”, tine de drept, de legi, este o notiune foarte generala. “Judiciar”, tine deja de justitie, judecatoresc.La rindul sau, “Cazierul judiciar” este o fişă de evidenţă a antecedentelor penale ale unei persoane (deci tine de justitie).Este evident astfel, ca in situatiile expuse mai sus, vorbim despre un “cazier judiciar” si nu despre un “cazier juridic”.De asemenea, este evident, ca organele competente nu ii vor elibera persoanei insasi cazierul, adica fisa de evidenta, ci o adeverinta sau certificat privind faptul ca in cazier (fişă) sunt inscrise anumite date (existenta sau inexistenta antecedentelor penale).Iata de ce corect este sa spunem ca avem nevoie de un “Certificat de cazier judiciar” si nu de un “cazier judiciar” sau, cu atit mai mult, “cazier juridic”.De altfel, in Romania, se foloseste anume expresia Certificat de cazier judiciar.In Republica Moldova, avind in vedere ca limba oficiala inca este “limba moldoveneasca” reiesind din Hotarirea de Guvern nr. 508 din 11.05.2006 si din cererea-model, se elibereaza insasi “Cazierul judiciar”.Despe cum se obtine un Certificat de cazier judiciar va urma.Best regards, Gheorghe Iudinwww.avocati.md
Justitia – instrument eficient de PR sau cit risca S. Mocanu
De citeva zile, in media moldoveneasca este la ordinea de zi declaratile lui S. Mocanu privind mafia condusa de omul de afaceri V. Plahotniuc. Se aduc acuzatii grave – ca in campanie electorala, dar fara nici o acoperire prin dovezi. La rindul sau V. Plahotniuc nu se da batut si initiaza un litigiu judiciar, cere despagubiri exorbitante, angajeaza avocat notoriu. Cit de paradoxal nu ar parea, dar din tot acest spectacol vor avea de cistigat toti cei implicati – mai putin spectatorii, care o data in plus vor fi supusi unui val masiv de imbecilizare. Care sunt avantajele fiecaruia? S. Mocanu. Cind a pornit campania impotriva lui Plahotniuc, acesta, ca orice om sanatos la cap, era constient ca s-ar putea pomeni (poate si-a dorit chiar) cu actiune in instanta, ca posibil va pierde si va fi impus la plata unor sume banesti si va suporta cheltuieli de judecata. Insa daca analizam sumele dispuse spre incasarea pina acum de justitia moldoveneasca drept compensatie pentru prejudicii morale, vedem ca acestea nu se ridica mai sus de citeva mii de lei. Cea mai mare suma pe care am gasit-o eu intr-o hotarire judecatoreasca este de 100 000 lei, platita unui tata caruia i-a fost ucis fiul. In rest, sume de 5000-10000-15000 lei sunt o norma, inclusiv pentru tortura sau mutilari. Respectiv, cam asta e plafonul riscului pentru S. Mocanu. Altceva este ca Plahotniuc si-a ales un avocat scump, iar remuneratia acestuia ar putea depasi valoarea compensatiei. Dar oricum, actiunea in instanta a lui Plahotniuc este apa la moara lui Mocanu, care beneficiaza de o campanie sustinuta in toate organele de presa – cu titlu gratuit. In mod normal o asemenea campanie costa bani multi, mult mai multi decit ar plati acesta conform hotaririi judecatoresti. Iar daca sunt adevarate ipotezele ca de fapt Mocanu e propulsat din spate de cineva, atunci campania “antimafie” si “antiPlahotniuc” e o afacere buna pentru el nu doar din punct de vedere mediatic ci si financiar. V. Plahotniuc. In ultimul timp, V. Plahotniuc a intreprins mai multe masuri de a iesi in evidenta si de a-si face o imagine publica buna. Dar nu putea sa iasa acum si sa zica “afirmatia din ziarul cutare din 2008 nu e adevarata, cea din 2009 la fel”, etc. In acuzatiile emise, S. Mocanu nu aduce nimic nou, doar reitereaza lucruri ce demult au fost spuse prin ziare si care fac parte din folclorul nostru contemporan. Lui Plahotniuc chiar ii trebuia un bufon de tipul lui Mocanu care sa actualizeze acuzatiile si sa le reitereze toate gramada, primind astfel posibilitatea de a le combate. Sigur ca Plahotniuc nu este lemn de biserica, dar se pare are sanse mari de succes, pentru ca Mocanu nu vine cu argumente sau dovezi si nici nu va veni pentru ca nu are interes. In cazul de fata cu cit mai aberante sunt acuzatiile cu atit e mai bine – specificul campaniei electorale neanuntate inca. Intr-un final Plahotniuc va iesi calare pe cal balan iar victoria sa va fi mediatizata pe toate canalele media ce ii apartin si poate pe altele concurente. V. Nagacevschi. Avocatul V. Nagacevschi pina acum a mai dat lovituri de imagine reusite. Mai intii cu Rosca si PPCD, cu cauzele la CEDO, fiind propulsat serios pe aceasta filiera. Apoi a urmat intrarea in rindurile PLDM si accederea in Parlament, comisia Nagacevschi. Reprezentarea lui Plahotniuc posibil este avantajoasa din punct de vedere financiar dar marele avantaj este ca va ajunge in vizorul mass-media, plusand astfel la capitolul imagine. Iar gradul de notorietate influenteaza direct marimea onorariului. Va pierde Nagacevschi din capital politic dar se pare ca acest capital putin il intereseaza. Peste citiva ani gaseste el un alt partid cu care sa promoveze (aici am fost putin rautacios). In concluzie, daca examinam situatia prin prisma impactului mediatic, toata lumea implicata are de cistigat, iar litigiul judiciar este doar un pretext de a ajunge in fata publicului.
Rata BNM pentru calcularea dobînzii de întîrziere
După cum spuneam într-o postare anterioară, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil a fost introdusă o nouă instituţie: ”DOBÎNDA DE ÎNTÎRZIERE” denumită şi DOBÎNDA LEGALĂ.
Normele legale relevante sunt art. 619 şi 585 din Codul civil.
Însă multă lume încă întîmpină dificultăţi la acest capitol, nefiind clar ce este ”rata de refinanţare” şi unde poate fi găsită.
Confuzia mai este alimentată şi de faptul că BNM nu vorbeşte despre Rata de refinanţare ci despre Rata de bază.
În orice caz, rata de refinanţare (rata de bază) o putem găsi pe situl oficial al Băncii Naţionale a Moldovei http://bnm.md/ro/content/ratele-dobanzilor.
Pentru comoditate însă, prezint mai jos un tabel în care sunt arătate : data intrării în vigoare a ratei precum şi rata de refinanţare (de bază) propriu zisă.
De regulă, noua rată de refinanţare intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial al Republicii Moldova.
Data
Intrării în vigoare
Rata de bază
05.12.2017
6,5
25.10.2017
7
28.08.2017
7,5
28.06.2017
8
27.10.2016
9
29.09.2016
9,5
04.07.2016
10
26.05.2016
13
28.04.2016
15
31.03.2016
17
25.02.2016
19
02.09.2015
19,5
30.07.2015
17,5
25.06.2015
15,5
28.05.2015
14,5
18.02.2015
13,5
29.01.2015
8,5
30.12.2014
6,5
12.12.2014
4,5
29.04.2013
3,5
02.03.2012
4,5
03.02.2012
6,5
06.01.2012
8,5
02.12.2011
9,5
06.09.2011
10
05.08.2011
9
07.01.2011
8
30.03.2010
7
02.02.2010
6
08.09.2009
5
14.08.2009
7
24.07.2009
8
23.06.2009
9
19.05.2009
10
10.02.2009
11
20.01.2009
12,5
23.12.2008
14
02.12.2008
15,5
30.09.2008
17
30.05.2008
18,5
18.03.2008
17
26.09.2007
16
20.04.2007
13,5
08.12.2006
14,5
24.11.2006
14
06.10.2006
13
30.06.2006
12,5
02.09.2005
12,5
18.02.2005
13
01.10.2004
14,5
29.06.2004
14
12.12.2003
14
07.11.2003
13
19.09.2003
12
01.08.2003
11
28.03.2003
10,5
31.10.2002
9,5
PS. În ceea ce priveşte calcularea dobînzii de întîrziere, recomand să utilizaţi calculatorul ce îl găsiţi pe acest link http://ilba.md/calc/calc-dobanda.
Generat în 0.761 secunde.