„SCRISOARE PREŞEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA
Stimate domnule preşedinte Vladimir Voronin, fostul nostru coleg de Parlament şi, totodată, fostul Dumneavoastră consilier prezidenţial, erou al războiului din Transnistria, decorat cu Ordinul Ştefan cel Mare, Sergiu Mocanu, se află în detenţie de pe data de 8 aprilie curent, pe motiv că ar fi organizat şi condus manifestaţiile din data de 07 aprilie 2009. Am citit tot ce i se încriminează. Acuzaţii de tipul că Mocanu: „nu are vreo ocupaţie permanentă care să-l caracterizeze din punct de vedere pozitiv”, că „..ne având deficienţe fizice sau psihice, poate fi reţinut, că procurorul verifică dacă există probe suficiente şi indici temeinici ce pot confirma o presupunere rezonabilă că bănuitul, învinuitul a comis o infracţiune”, sunt, de fapt, argumente în favoarea acuzatului. Conform acestei logici, 80% din populaţia Moldovei, fiind fără lucru, sunt infractori; persoanele sănătoase din punct de vedere mintal, de asemenea, trebuie să fie arestate; de fapt, toţi trebuie să fim arestaţi pentru a dovedi că nu suntem vinovaţi.
Domnule preşedinte, avem de a face cu un proces politic de tip stalinist.. Iată, de exemplu, ce declara preşedintele Curţii de Apel, Anatol Doga, marţi, 3 iunie 2009, respingând cererea lui Mocanu de eliberare din arest: „Domnule Mocanu, eu, în ultimul timp, te-am văzut mai mult prin România, decât în Moldova”.
Deci, călătoriile în România sunt considerate infracţiuni? De ce dar nu-l arestaţi pe Anatol Doga? Ce caută dânsul în România?
Există filme, fotografii, martori care confirmă că Sergiu Mocanu, cu megafonul în mână, pus la dispoziţie de poliţie, încerca să oprească asaltul Preşedinţiei. De ce acest argument lipseşte din actul de acuzare? Cu siguranţă, aceste argumente, precum şi multe altele, vor fi luate în consideraţie de instanţe unde oamenii legii nu amestecă justiţia cu politica, cum procedează Anatol Doga.
O altă motivaţie pentru arestarea lui Mocanu e şi faptul că „învinuitul mai deţine şi cetăţenia altui stat, fapt care iar permite acestuia să părăsească imediat teritoriul Republicii Moldova”… Această afirmaţie este o ofensă, adusă Eroului Sergiu Mocanu precum şi tuturor celora, care, cu arma în mână, au aparat statalitatea Republicii Moldova. Ca orice om, Mocanu are şi păcate, dar nu e corect să-l bănuieşti că ar putea să-şi părăsească cei doi fii, ascunşi de răul justiţiei moldovene, campioană europeană la pierderea proceselor de la CEDO, la Ambasada României din Moldova. Nu Mocanu e vinovat de cele întâmplate în data de 07 aprilie 2009. Dacă dânsul ar avea puterea care i-o atribuiţi, tineretul ar protesta zilnic, cerându-vă să-l eliberaţi.
Domnule Vladimir Voronin, cunoscând regimul inuman la care sunt supuşi deţinuţii în R. Moldova, mă adresez Dumneavoastră, care sunteţi şi garantul Constituţiei, să dispuneţi ca Sergiu Mocanu să fie cercetat în stare de libertate.
Eu, scriitorul Andrei Strâmbeanu, mă ofer să fac închisoare în locul lui, în cazul când acesta va părăsi imediat Moldova.
Cu respect, Andrei Strâmbeanu,
03. 06. 2009”