CEDO: Condamnare post-mortem, Gagiu v. Romania
Curtea de la Strasbourg a facut publica hotararea pe cauza Gagiu v. Romania (cererea nr. 63258/00), vizand conditiile de detentie a petitionarului, tratamentul medical primit in penitenciar, care s-a dovedit a fi cu consecinte fatale, inclusiv dreptul la petitionare in raport cu Curtea.Curtea a hotarat unanim:
- incalcarea articolului 2 (dreptul la viata) din CEDO, in partea obligatiei autoritatilor de a proteja viata petitionarului prin administrarea tratamentului medical necesar;
- incalcarea articolului 2 din CEDO, in partea obligatiei statului respondent de a efectua o investigatie efectiva;
- incalcarea articolului 3 (interzicerea unui tratament inuman sau degradant), din perspectiva conditiilor de detentie a petitionarului in penitenciarul Aiud;
- incalcarea articolului 8 (respectarea vietii private si de familie), din perspectiva refuzului administratiei penitenciarului Aiud de a pune la dispozitia petitionarului rechizitele necesare pentru corespondenta in raport cu Curtea;
- incalcarea articolului 34 (dreptul la petitionare).
Petitionarul a decedat in cursul procedurilor in fata Curtii de la Strasbourg, forul european decizand perpetuarea examinarii cauzei, din perspectiva seriozitatii incalcarilor alegate si faptului ca acesta nu avea familie.
Capetele de acuzatii inainte Curtii
Petitionarul a invocat incalcarea articolului 2 (dreptul la viata) si articolului 3 (interzicerea unui tratament inuman sau degradant) din CEDO pe motivul conditiilor de detentie, neglijenta administratiei penitenciarului in partea tratamentului medical (ne)administrat, care a pus in pericol viata acestuia.
De asemenea a invocat incalcarea articolului 8 (respectarea vietii private si de familie) si articolului 34 (dreptul la petitionare) din CEDO pe motivul refuzului administratiei de a pune la dispozitia acestuia pentru cererea de sesizare si corespondenta cu Curtea.
Decizia Curtii
Articolul 2
Curtea a reiterat ca obligatia Statului de a proteja viata persoanelor aflate in custodie (detentie) presupune administrarea la timp a tratamentului medical necesar pentru a preveni decesul acesteia. Ea a accentuat ca starea sanatatii a Domnului Gagiu a determinat un tratament deosebit si special.
Totusi, Curtea noteaza ca pana la 20 august 2001 petitionarul a fost tratat doar din perspectiva bronhopneumoniei, in pofida faptului ca dosarul medial indica o hepatita cronica. Desi cunostea despre simptomele petitionarului, administratia a esuat transferarea acestuia la un spital municipal pana la acea data.
Mai departe Curtea a observat ca in loc sa primeasca tratamentul prescris de personalul medical in rezultatul testelor in spitalul municipal, Domnul Gagiu a fost plasat intr-o celula pana in ziua cand acesta a decedat.
Curtea a concluzionat ca administratia nu a actionat cu o diligenta potrivita in asigurarea Domnului Gagiu cu un tratament medical necesar, si a existat o omisiune serioasa din partea acesteia din perspectiva obligatiei de a proteja sanatatea persoanei aflate in custodie (detentie).
Ce tine de oblgatia autoritatile de a efectua o investigatie efectiva a cauzei decesului petitionarului, Curtea a notat ca desi organele de drept au initiat imediat o investigatie, aceasta s-a redus la tratamentul administrat petitionarului in spitalul din penitenciar in ziua precedenta decesului, lasand in umbra o eventuala neglijenta din partea autoritatilor responsabile pentru monitorizarea starii sanatatii in penitenciarul Aiud. Unica constatare a fost ca Domnul Gagiu a decedat din cauze naturale, non violente. Curtea de asemenea a notat ca comisia medicala a anuntat concluziile sale abia dupa doi ani de la investigatie. Prin urmare forul a decis ca autoritatile au esuat in onorarea obligatiei de a efectua o investigatie promta si eficienta, incalcand obligatiile procedurale din articolul 2.
Articolul 3
Curtea a notat ca Domnul Gagiu dispunea doar de 1,2 m2 din spatiu in penitenciarul Aiud si ca era nevoit sa utilizeze WC-ul sub privirele celorlalti cinci detinuti. De asemenea a notat ca scabiile “contractate” de petitioner au fost o indicatie clara a conditiilor sanitare si igienice din celula.
Curtea a considerat ca dificultatile indurate de petitionar cu excedat nivelul admisibil de suferinte inerente si au subminat demnitatea Domnului Gagiu. Petitionarul a suferit un tratament degradant, considerand perioada de timp petrecuta in aceste conditii si efectele nefaste asupra sanatatii acestuia.
Articolul 8
Curtea a observat in repetate randuri in corespondenta cu Grefa, in care ca Domnul Gagiu mentiona lipsa resurselor, lipsa familiei si imposibilitatea de a lucra din cauza starii sanatatii. Ea a considerat credibile acuzatiile petitionarului ca acesta a fost nevoit sa vanda mancarea sa altor detinuti pentru a procura timbre pentru scrisorile sale pentru Curte.
Curtea a notat ca Guvernul, care a sustinut ca punea la dispozitia Domnului Gagiu timbre postale, nu a oferit o explicatie valida pentru a rasturna acuzatiile petitionarului.
Articolul 34
Curtea a reieterat ca dreptul la petitionare individuala stabilit de Articolul 34 sa fie efectiv, este essential ca petitionarii sa poate comunica liber cu Curtea. Examinarea cererilor de catre Curte poate fi impiedicata daca petionarul a fost in imposibilitate de a prezenta copiile necesare pentru dosarul respectiv.
Curtea a notat ca administratia penitenciarului a cerut Domnului Gagiu sa plateasca pentru aceste copii, cunoscand faptul ca aceste nu dispune de resurse si care pot fi consecintele omisiunii de a expedia materialele Curtii. Curtea a notat cateva incercari de a descuraja petitionarul si a observat ca nu a fost prezentata o explicatie pentru transferul de la penitenciarul Aiud in ziua dupa ce acesta s-a plans despre incidentul vizand pretinsa disparitie a primei cereri de sesizare.
Curtea a considerat ca, in situatia vulnerabilitatii si dependentei in care se afla petitionarul, remarcele descurajatorii ale administratiei penitenciarului si intarzierea nejustificata in aprovizionarea petitionarului cu materialul necesar pentru corespondenta si documentele rechizite pentru cererea la Curte au obstructionat exercitarea efectiva a dreptului la petitionare individuala stabilita de Articolul 34.
Sursa
2009-02-26 11:15:59