67958 cazuri COVID-19 în Moldova
17258 – cazuri active
49083 – cazuri vindecate
1617 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 21 octombrie 2020 ora 15:24


Ina Salamac, Violenta in scoala, textul

Ina Şalamac

Violenţa în şcoală - aspecte care au fost urmărite în cadrul interviurilor individuale cu elevii

În mod tradiţional şcoala este locul de producere şi transmitere a cunoaşterii, de formare a competenţelor cognitive, de înţelegere a sensului vieţii şi a lumii care ne înconjoară, de întelegere a raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine. Şcoala trebuie sa profileze caractere, să-i educe tînărului plăcerea de a învăţa, dorinţa de a reuşi şi de a face faţă schimbărilor pe piaţa muncii. În acest context, a vorbi despre violenţă acolo unde ne aşteptăm să găsim cele mai bune condiţii pentru formarea şi dezvoltarea armonioasă a personalităţii, poate părea un fapt cel puţin neverosimil.
Şcoala reprezintă un loc unde elevii sunt instruiţi, este şi un loc unde se stabilesc relaţii, sunt promovate valori, se creeaza condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului. Clasa şcolară constituie un grup ai cărei membri depind unii de alţii, fiind supuşi unei mişcări de influenţare reciprocă de a determina echilibrul funcţional al cîmpului educaţional.
Pe parcursul desfăşurării practicii au fost realizate interviuri individuale cu copii din diferite regiuni ale R.Moldova cu vîrste cuprinse între 8 şi 17 ani. Am fost cointeresaţi de a afla ce reprezintă violenţa în mediul şcolar în viziunea elevilor, la care am obţinut diferite răspunsuri. În cele mai dese cazuri prin noţiunea de violenţă copiii înteleg următoarele:

O fetiţă de 9 ani din Crihana, Cahul spune: te loveşte, te numeşte urît.

Băiat de 14 ani: se bat elevii, un băiat prost şi altul deştept.

Fetiţă de 10 ani: este un lucru urît, ceartă.

Băiat de 8 ani a răspuns că violenţa este răutate.

Fată de 15 ani: A bate şi a numi urît pe cineva pentru că ţi-a făcut un rău, sau crezi că ţi l-a făcut.

Diversitatea şi coloritul răspunsurilor copiilor privind perceperea conceptului de violenţă denotă diferite experienţe proprii şi improprii ale acestora privitor la acest fenomen.

Studiul realizat arată că violenţa conform elevilor intervievaţi se manifestă prin strigăte, înjurături, ameninţări dar şi prin lovituri. Sunt notate o serie de comportamente agresive identificate de inervievati:

- ţipetele, apar ca metode directe de a-şi arăta furia- fenomen care descreşte odată cu creşterea vîrstei elevului, la fete persistînd încă multă vreme, tipice mai mult elevilor cu vîrsta cuprinsă între 7-13 ani;

- violenţa verbală exprimată în maniere diferite (poreclă-atragerea atenţiei asupra calităţilor negative ale adversarului, bîrfă) tipica vîrstei 10-15 ani;

- ironia ca formă de exprimare a ostilităţii, caracteristică mai mult adolescentilor;

- înjurăturile, diferite expresii profanatoare care sunt mai frecvente la băieţi şi care persistă la toate vîrstele.

Au fost identificate şi cazuri în care a fost aplicată şi forţa fizică, mai ales la elevii cu vîrsta cuprinsă între 10-16 ani, important este că acestea au fost insotite de comportamentele agresive descrise mai sus.

Violenţa elevilor este manifestată faţă de colegii de clasă sau faţă de colegii de şcoală, cazuri în care sunt descrise situaţiile respective ne arată prezenţa numărului mare de băieţi implicaţi în ele, ceea ce nu ne permite însă, să spunem că sunt absente cazurile de manifestare a violenţei din partea fetelor, ele sunt doar că, nu sunt recunoscute drept manifestare a violenţei de către cei implicaţi, sau sunt considerate nesemnificative. Motivele pentru care sa ajuns la un asemenea comportament violent au fost variate: insulta vulgară din partea colegilor, ,, că se dau mari”, distrugerea rechizitelor personale şi a altor obiecte, divergenţe în cadrul orelor, din cauza notelor, din cauza fetelor (pentru băieţi şi invers), pedeapsa pentru fapte rele, nesupunere, „pur şi simplu asa”.

Caracteristica centrală care e proprie unui elev violent este impulsivitatea. Impulsivitatea ca trăsătură de personalitate îl predispune pe individ către gestionarea violentă a conflictelor. Moeller consideră că definiţia impulsivităţii trebuie să includă trei elemente importante: diminuarea sensitivităţii la consecinţele negative ale comportamentului, reacţii rapide şi neplanificate la stimuli care preced procesarea completă a informaţiei, lipsa considerării consecinţelor pe termen lung. La acestea, autorul adaugă perspectiva socială asupra impulsivităţii – învăţarea socială – în care impulsivitatea este un comportament învăţat. Copilul impulsiv învaţă din familie să reacţioneze imediat pentru a obţine ceea ce îşi doreşte. Considerăm că este o legătură strînsă între manifestarea comportamentului violent şi impulsivitate: „dacă mă enervez reacţionez deodată”- zice unul din elevii care manifestă comortament violent. Elevii violenţi manifestă un grad scăzut de empatie, ei acceptă fără nici o rezervă nu numai vizionarea scenelor de violenţă din filme şi chiar îşi asuma un rol activ în cazurile de violenţă în care sunt implicaţi. Aceste momente ne pun în gardă şi dorim să venim cu o serie de:

Sugestii în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în şcoală

Analizînd sugestiile oferite de elevi şi profesorii cu experienţă am putut construi un plan de prevenire a violenţei şcolare, organizat pe două dimensiuni:

1) Programe de intervenţie la nivelul clasei.

ü Elaborarea unui regulament al clasei, elevii să fie cei care negociază regulile şi stabilesc sancţiunile în cazul în care nu sunt respectate. Se vor stabili reguli simple care trebuie respectate şi care pot fi schimbate la nevoie.

ü Iniţierea de activităţi care să vizeze dezvoltarea competenţelor personale şi sociale ale elevilor, prin încredinţarea unor sarcini. Elevii trebuie învăţaţi ce presupune convieţuirea în societate: a se înţelege reciproc, a asculta, a exprima problemele în cuvinte, a lua decizii colective, a întîrzia acţiunea atunci cînd sunt sub influenţa stărilor tensionate, a respecta legea.

ü Ceea ce multe instituţii numesc „cultură organizaţională” poate fi realizat cu mult succes şi la nivelul clasei prin diverse activităţi comune extracurriculare care să permită o cunoaştere reciprocă, întărirea coeziunii grupului, dezvoltarea sentimentelor de mîndrie legate de apartenenţa la clasa şi şcoala respectivă.

2) Programe de intervenţie la nivelul şcolii

ü La nivelul şcolii se pot înfiinţa grupuri de dezbateri (cu o frecvenţă lunară) la care să participe profesorii şcolii şi eventual un consultant extern (psihopedagog, jurist, poliţist), în care să se pună în discuţie dificultăţile muncii de formare a tinerei generaţii. Situaţiile-problemă expuse de unul sau mai mulţi protagonişti sunt încredinţate grupului şi dezbătute în cadrul acestuia.

ü Includerea în cadrul programelor şcolare a unor teme speciale care să vizeze dezvoltarea competenţelor sociale, formarea comportamentelor prosociale, dezvoltarea personală, modalităţi de soluţionare negociată a conflictelor.

ü Depistarea, mediatizarea şi dezbaterea actelor de violenţă şcolară. Implicarea elevilor în prevenirea actelor de violenţă. -Stabilirea unei colaborări mai strînse cu familia prin implicarea acesteia în cadrul diferitelor activităţi extraşcolare.-Înfiinţarea, în cadrul şcolii, a unui centru de consultanţă pentru părinţi şi elevi.

ü Organizarea unei asistenţe adecvate victimelor violenţei în mediul de şcolarizare prin colaborarea cu psihologul şcolar, medicul şcolii şi cu centrele de asistenţă psihopedagogică.

ü Structurarea unor parteneriate (şcoală, poliţie, justiţie, comunitate).


Sursa
2009-02-05 20:41:47



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

20:06:45EGAL: De ce România nu trebuie să intre în zona EURO? —» Curaj.TV | Media alternativă
18:21:56Jurnal de lecturi (3) —» Lumeadanei's Blog
17:47:16©️ „Crearea lui Adam” —» Licurici de suflet
16:48:55Noul Regulament de atestare a cadrelor didactice —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
14:51:56Metoda Kaț —» Gheorghe Erizanu
14:43:37Leo BUTNARU - POEME RECENTE —» Leo Butnaru
14:09:57Hygge de toamnă: 30 de idei pentru a aduce în casă confortul și liniștea —» Sunt MAMĂ!
11:48:56UE-GIZ// Grupul de Inițiativă a Părinților și Profesorilor (GIPP) a dezvoltat competențe sociale și civice aplicabile în procesul de planificare și monitorizare a lucrărilor de eficiență energetică a infrastructurii publice. —» Asociaţia Obştească "Demos"
11:34:57Poveşti de dragoste între femei —» Curaj.TV | Media alternativă
11:23:48Nou pe piață: Divus Winery —» Fine Wine
09:57:37FRP TV – Mărturii despre un omor în custodia statului —» Curaj.TV | Media alternativă
09:53:58Replica administraţiei la plîngerea unei beneficiare —» Curaj.TV | Media alternativă
09:34:22Posibil tratament împotriva Covid-19, dezvoltat de o elevă de 14 ani —» Elena Robu
08:12:40Analiză la sînge a lui Mocanu/Antimafie şi unionişti —» Curaj.TV | Media alternativă
19:32:41Zaiafet – Cum ne salvăm lumea —» Curaj.TV | Media alternativă
19:12:49Croissant cu oua jumari si somon slab sarat —» Bucataria Talinei - condimentat cu dragoste
19:01:05Acrobaţii riscante cu bicicleta —» Curaj.TV | Media alternativă
19:00:40Solidaritate în Franța: Zeci de mii de persoane au ieșit pe străzi pentru a-l omagia pe profesorul decapitat —» Elena Robu
18:37:12Care e rolul școlii contemporane? —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
18:29:06Cine sunt eu în spatele nemulțumirilor mele? —» Frinturi din suflet de femeie
16:58:19Igor Fediuş îi descîntă pe toţi candidaţii —» Curaj.TV | Media alternativă
16:14:49Primarul şi paznica se cam potrivesc, la Fierbinţi, IL —» Curaj.TV | Media alternativă
19:34:27Знаете ли вы, почему пальцы Бога и Адама не соприкасаются на знаменитом произведении искусства Микеланджело на потолке Сикстинской капеллы Апостольского дворца в Ватикане? —» Curbet Alexandru
19:31:04Rolul tatălui învățat de apostolul Pavel in 1 Tesaloniceni 2 —» Curbet Alexandru
15:07:19Noi detalii despre rusul care l-a decapitat pe profesorul de istorie din Franța: Deținea titlul de sejur până în 2030 —» Elena Robu