Căuta pietre în cer şi stele în nămol
De fapt, nici nu prea avea de ales. Nu avea nimic în comun cu ordinea lucrurilor şi cu legile firii, aşa cum erau ele înţelese de cei mai mulţi. Era conştient de situaţia sa în lume, de rolul pe care urma să-l joace. Dar luciditatea nu-l ajuta cu nimic. Şi nici nu putea să schimbe ceva în mersul lucrurilor.
Totuşi, nu vroia să joace un rol confecţionat de alţii. Nu pentru că ar fi fost exagerat de principial, ci pentru că era leneş şi plictisit. Atât de plictisit, încât îi era lene numai să se gândească la subtilităţile pe care le presupunea interpretarea rolului, dar mite să le aplice în traiul de zi cu zi.
Aşa că prefera să nu se complice şi să lase viaţa să curgă de la sine. Ca, de altfel, şi ceilalţi oameni din jurul său - paznici şi deţinuţi în acelaşi timp.
Sursa
2009-01-17 16:19:23