Cand am fost intrebata in cat timp voi ajunge de la Chisinau la Iasi, care e la o azvarlitura de bat, practic, am subapreciat in mod clar scrupulozitatea vamesilor romani. Mergeam cu treaba si conduceam o masina a firmei. Aveam toate actele in regula, bagaje nu-mi luasem si, fiind “dotata” cu dubla cetatenie, nu vedeam nici un motiv pentru care ar fi durat mai mult de 10 minute controlul vamal. Dar socoteala de acasa mi-a fost data peste cap de 3 oameni “inarmati” cu camere de filmat.

S-au postat in jurul masinii si au inceput sa filmeze toata procedura. Am fost mirata initial, dar apoi i-am intrebat de ce filmeaza si mi-au zis ca fac un film despre serviciul vamal. Nu aveam nimic impotriva, dar problema e ca, prinsi in lumina reflectoarelor, vamesii si politistii de frontiera au devenit brusc excesiv de constiinciosi. Au inceput sa ma interogheze demonstrativ, sa desurubeze, sa demonteze, sa ma informeze periodic despre verificarile pe care le fac in bazele lor de date…

La inceput chiar ma amuza spectacolul. Trec pe la vama asta cu regularitate, suspecta nu cred ca par, dar uite ca acum m-au luat pe mine drept inamicul public nr. 1 :) Dar nu se mai termina si incepea sa devina de-a dreptul ridicol.

La un moment dat cautau seria sasiului si unul dintre ei s-a bagat sub masina sa verifice. Altul, mai gradat si mai burtos ii inmaneaza in mod solemn o lanterna mica, ca sa-l ajute sa vada mai bine. Cand cameramanul care filma scena si-a schimba pozitia trepiedului, proprietarul lanternei o cere imediat inapoi. “Pai stai, sefu’, ca n-am vazut inca nimic”, zice cel de sub masina. “Lasa, ma, ca eu ti-am dat-o asa, doar pentru camera”, vine autoritar raspunsul.

In punctul culminant al filmului, cum tot nu reuseau sa vada numarul, dar era musai, s-au gandit sa caute ceva degresant, ca sa stearga putin si sa fie vizibil. Ce credeti au gasit “din intamplare” la indemana, potrivit pentru acest scop? Un borcan maaaare de tuica :)) Si pentru ca un bun aparator al hotarelor patriei nu cruta nici macar bunurile proprii daca trebuie sa-si faca datoria, au lustruit maruntaiele masinii cu tuica de prune. Nici nu vreau sa-mi amintesc ce miros s-a raspandit in toata vama, iar masina si acum miroase (mi-am amintit ca si colegii de la Iasi ma priveau ciudat cand am ajuns), dupa metodele neaose aplicate in cogemite vama europeana.

Toata procedura a durat 3 ore. Iar cand cameramanii au decis ca au suficient material brut pentru filmul lor si au inceput sa-si stranga camerele, s-au gandit si vamesii sa-mi intoarca actele si sa isi ceara scuze. Cel delegat de ei a repetat scuzele de vreo 5 ori, dar mie numai de iertare nu-mi ardea atunci. Inghetasem bocna in timp ce ei erau ocupati sa pozeze pentru a arata bine “pe sticla”.

————————

Intrebare: Voi cum ati reactiona daca ati fi filmati in timpul programului, v-ati indeplini indatoririle in mod diferit?

Intrebarea nr. 2: Cu cine sa votez duminica viitoare pentru ca pe viitor sa intalnesc peste Prut cat mai putini oameni care se prefac ca lucreaza?