PSD vs Chat GPT pe tema Mercosur

L-am ascultat deunăzi pe domnul doctor în economie și ministru PSD al agriculturii Florin Barbu cum ne asigură că din limita de 180 de mii de tone de carne de pui fără taxe vamale pentru tot blocul UE, impusă statelor Mercosur, 90 de mii vor veni pe piața din România. M-am scărpinat în cap auzindu-l cum compară 90 de mii de tone importuri potențiale cu 600 de milione de pui producție și 300 de milioane de pui exporturi din România. Am rămas confuz când a zis la început că prețurile Mercosur sunt cu 40-50% mai mici, ca spre final să devină de 3 ori mai mici ca ale noastre. Și, brusc, am simțit nevoia de o informație ceva mai onestă de atât. Și mai inteligentă.

Îmi cer scuze, poate că domnul ministru a avut o zi proastă sau e mai inteligent decât pare și doar a vrut să-și prostească auditorii în cel mai tradițional mod de care PSD-ul e capabil. Totuși, dacă performanța administrativă e ceea ce ne dorim va trebui ca un ministru să fie în stare să translateze în puii mei tone în milioane de bucăți și invers. Altfel, nimeni nu o să treacă vreodată serios de genul ăla de contabilitate în care știm exact numărul de oi, dar miei…

Dar ziceam că avem nevoie de informație inteligentă. Hai să întrebăm inteligența artificială, despre care un recent studiu a constatat că e mai eficientă în a convinge tabere politice opuse despre un subiect anume. Deci, despre Mercosur:

Care ar fi o sumarizare corecta a noului acord Mercosur in domeniul agricol?

Iată o sumarizare clară și actualizată a ceea ce prevede noul acord Mercosur în domeniul agricol (în principal în contextul acordului de liber-schimb între UE și Mercosur):

• Acordul elimină treptat tarifele pentru marea majoritate a produselor agricole exportate din UE spre țările Mercosur, ceea ce ar putea spori exporturile de vin, ulei de măsline, ciocolată, produse lactate etc. 
• Pentru importurile din Mercosur către UE, accesul pe piață este limitativ: intrările de produse sensibile precum vită, păsări sau zahăr sunt reglementate prin quota (cantități prefijate) și, în unele cazuri, taxe reduse, nu eliminare totală de tarife. 

• Acordul include un mecanism bilateral de salvagarde: dacă importurile agricole din Mercosur cresc brusc și cauzează sau amenință să cauzeze daune serioase producătorilor UE, UE poate suspenda temporar preferințele tarifare. 
• Regulile aprobate recent de Parlamentul și Consiliul UE detaliază cum se activează aceste salvagarde (ex. la creșteri peste 8% ale volumelor importate sau deprecieri mari de preț) și prevăd monitorizare regulată a pieței. 

• Toate produsele agricole importate în UE trebuie să respecte standardele stricte UE privind siguranța alimentară, sănătatea plantelor și animalelor. Acordul nu le reduce sau elimină — SPS (Sanitary and Phytosanitary Standards) rămân neafectate. 

• Acordul protejează peste 340 de denumiri geografice (GI) din UE împotriva imitațiilor pe piața Mercosur — de exemplu, brânzeturi, mezeluri tradiționale etc. 

• Acordul permite o creștere semnificativă a exporturilor UE, dar deschide sau extinde accesul produselor Mercosur pe piața UE în limite stabilite prin quota tarifare. 

• Mulți fermieri din UE sunt îngrijorați că prețurile mai mici la importuri agricole vor pune presiune competitivă pe producătorii locali. Proteste agricole au avut loc în mai multe state membre. 
• Există dezbateri politice intense în UE despre eficacitatea mecanismelor de protecție și despre respectarea standardelor de mediu în Mercosur.

 Pe scurt: Acordul crește comerțul agricol între UE și Mercosur prin eliminarea tarifelor și deschiderea piețelor, dar include quota, mecanisme de salvagardare și standarde stricte pentru a proteja agricultura europeană. Continuă să fie un subiect sensibil politic și economic în statele UE. 

Sunt cotele de import semnificative fata de productia Uniunii Europene?

Da — în mare parte cotele de import pentru produsele agricole din acordul UE-Mercosur sunt destul de mici comparativ cu producția totală a Uniunii Europene și cu consumul intern. Asta înseamnă că volumul suplimentar permis de acord nu este, din punct de vedere pur cantitativ, un șoc major pentru piața agricolă UE. 

Iată câteva dintre cifrele semnificative:

• Quota de import la tarif redus este de 99 000 tone pe an (cu tarif de 7,5 %) — și doar în interiorul acestei cote se aplică avantajul comercial.
• Aceasta reprezintă aproximativ 1,5 % din producția totală de vită a UE, deci este o partajare modestă în contextul pieței interne. 

• Quota este de 180 000 tone duty-free anual.
• Acest volum înseamnă aproximativ 1,3 % din producția totală de carne de pasăre din UE. 

• Se menține o cotă de 180 000 tone duty-free pentru zahăr din Brazilia (folosit pentru rafinare) și 10 000 tone pentru Paraguay.
• În total, aceste volume sunt în jurul ~1 % din producția de zahăr a UE. 

• Alte cote (cum ar fi pentru orez, bioetanol, porcine etc.) sunt, în general, și mai mici în raport cu producția UE. 

Aceste cote nu sunt semnificative ca proporție din producția UE — pentru sectoarele cheie ele se situează undeva în jurul ~1–1,5 % din producție sau consum. 
Acordul nu deschide piața fără limite pentru produsele sensibile: după ce o cotă se umple, se aplică taxele obișnuite (care rămân ridicate), ceea ce limitează intrarea suplimentară. 

Chiar dacă proporțiile relative par mici:

• fermierii se tem de presiunea pe preț, fiindcă importurile pot influența piața locală chiar și la volume moderate;
• unele calculatoare (ex. de la JRC) arată că pentru anumite produse (ca pasărea) cota poate reprezenta un plus de ~10 % peste importurile deja existente, după cum spun unii actori din sector — ceea ce le sporește anxietatea. 

Pe scurt, cotele sunt calibrate pentru a fi mici în raport cu producția UE, dar îngrijorările fermierilor (în special privind prețurile și concurența în interiorul acelor limite) rămân reale și reflectă mai mult impactul dinamicii pieței decât un volum masiv de importuri introduse peste noapte.