Iile

Acum ceva vreme am întrebat o colegă, elveţiancă get-beget, de unde aş putea să cumpăr o cămaşă tradiţională, folosită încă de către ţăranii şi fermierii elveţieni la munca în grajd sau pe păşune. Culoarea tradiţională a cămăşilor este bleu şi sunt făcute dintr-un bumbac gros şi rezistent, împodobit cu frumoase coloane brodate cu flori de colţ, simbolul Alpilor şi al pajiştilor pe care pasc celebrele lor vaci. După ce mi-a recomandat magazinele Landi, un fel de reţea a cooperativelor agricole, colega s-a simţit obligată să mă prevină, jenată, că afişîndu-mă în cămaşa aia prin oraş ar putea să-mi aducă ceva prejudicii de imagine. În faţa nedumeririi mele, mi-a explicat: în ultimii ani, celebra cămaşă a devenit un fel de simbol al UDC (SVP în germană), un partid cu o agendă apropiată de extrema dreaptă, puternic votat, în special, de zonele rurale izolate şi de populaţia vârstnică. Deci există posibilitatea ca oamenii să mă înţeleagă greşit văzându-mă purtând acea cămaşă, mai ales în mediile mai cosmopolite ale oraşelor mari. Nu am putut să nu constat în tonul vocii colegei mele frustrarea şi tristeţea cauzate de ‘renunţarea’ la un simbol naţional drag, pângărit şi confiscat de o grupare politică cu accente extremiste.