Am ocolit volumul ăsta mai bine de un an, convins fiind că 90% dintre cărţile de dezvoltare personală sunt nişte prostii care n-au ajutat niciodată pe nimeni (evident, cu excepţia autorilor). Am dat peste ea pe absolut orice aeroport prin care am trecut, împinsă agresiv în ochii trecătorilor, ceea ce nu o recomanda ca lectură din care să şi rămâi cu ceva. Numele original (The Subtle Art of Not Giving a F*ck) mi s-a părut că vine din galeria largă a titlurilor clickbait, menite mai degrabă să şocheze decât să recomande o lucrare serioasă. Dar, la un moment dat, un blogger pe care îl urmăresc şi în care am încredere a scris că i-a plăcut atât de mult încât a cumpărat mai multe exemplare pe care le-a dăruit prietenilor săi. Asta m-a convins.