Deseori ne deranjează, pentru că sunt prea mici ca să înţeleagă subiectele discutate de cei maturi şi să se implice în discuţiile lor. Ne supărăm pe ei atunci când spun lucruri despre care ar trebui să tacă şi nu spun nimic atunci când trebuie să vorbească. Totuşi, ne scapă un lucru: omul nu poate să ia de unde n-a pus şi să secere de unde n-a semănat.