Consideraţii istorice asupra apariției Chişinăului

Anul 2016 este anul când vom marca cu fast 580 de ani de la constituirea oraşului Chişinău. Evenimentele jubiliare vor demara în perioada decadei 4-14 octombrie, când vom sărbători şi Ziua Oraşului sau Hramul oraşului. Până atunci însă avem data de 17 iulie, ziua care se consideră ca data naşterii localităţii (1436). Această onomastcă se datorează primei atestări documentare a urbei, care a ajuns cu claritate până la noi.  Hrisovul  (act
domnesc care servea, ca titlu de proprietate, de privilegiu etc. în Ţara Românească şi în Moldova în Evul Madiu) intocmit pe 17 iulie 1436 în localitatea Vaslui reprezintă cea mai veche atestare documentară a Chişinăului. Prin acest act,  Ilie şi Ştefan, domnii Ţării Moldove au dat şi i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasă slujbă mai multe sate pe rîul Răut între care Procopinţi, Macicăuţi şi Cozarăuţi. Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, în documentul menţionat, între altele, se precizează:„…şi la Bîc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la izvorul unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii”…