Între timp ajungem sa realizam ca am pierdut multe, poate uneori mult prea multe.. S-au rupt prieteniile, pierdem profesori care ne-au fost aproape, colegi pe care i-am simpatizat cindva, pierdem iubiri ca mai apoi sa devină dușmani, pierdem speranța si dragostea. Uneori ne pierdem chiar si pe noi înșine.. Uitam cine suntem si de unde venim, pierdem orientatia in spațiu si ne lăsam ghidați de detalii care nu contează.. Poate chiar pierdem bucăți de suflete prin locuri in care acesta se simte ” acasa „.. Ceea ce e pierdut, nu putem reîntoarce oricît de mult ne-am dori, chiar daca prietenia ceea părea ca va dura veșnic, chiar daca oamenii cei pe care i-am iubit păreau ca nu vor placa niciodată, totuși au făcut-o… Trecutul ne macină iar noi uitam sa ne bucurăm de azi.