Ce poate fi mai placut auzului decat intrebarea “Tu cand te mariti?” ?

Poate doar aceeasi intrebare auzita de la 200 de persoane in aceeasi zi…

Ei bine, nunta a fost de pomina. Miri frumosi. Mancaruri alese si vin bun, din via noastra :) Muzica absolut superba, niste instrumentisti foarte buni - “Ciocarlia” lor i-a lasat pe nuntasi cu gurile cascate.

Eu, insa, in calitatea mea de sora (mai mare) a miresei, am avut de suportat mai multe inconveniente. Banuiam ca asa se va intampla, dar asteptarile mi-au fost depasite cu mult.

Intai, rudele si prietenii de familie pe care ii salutam aveau grija (cu rare exceptii) sa se intereseze despre starea mea civila. Nu m-ar intreba de sanatate sau altceva, doamne fereste. Asa procedeaza de cativa ani, dar devin tot mai incrancenati parca. Mi-au zis unii mai “diplomati” si: “Vezi, ca timpul trece.”

Apoi, toate urarile si toasturile se incheiau cam in modul urmator: “Ti-a luat-o sora inainte, dar asteptam si nunta ta degraba…” Ce e aici, alergari peste obstacole, curse de cai, de mi-a luat-o inainte si trebuie sa recuperez?

Stiam din timp ca nu voi participa la aruncarea buchetului, fiind sigura de deznodamant, si oricum nu ma inghesui niciodata la prins, mi se pare un obicei cam stupid. Dar am fost fortata, practic, sa ma aliniez cu celelalte domnisoare. Buchetul a ajuns in mainile alteia, evident, iar indemnurile auzite in drum spre locul meu: “Ei, lasa….”, “Data viitoare…” menite sa ma consoleze, de parca as fi trait cine stie ce drama, m-au scos pur si simplu din pepeni.

Asa imi venea sa smulg microfonul din mana prezentatoarei si sa le spun:”Oameni buni! In primul rand, am 26 de ani, nu sunt chiar cu un picior in groapa, nu-mi mai puneti cruce. In al doilea rand, as fi putut fi casatorita de la 18 ani (si as fi avut deja vreo 3 copii, probabil), dar nu sunt, pentru ca asa am ales - acum ma felicit pentru asta - si nu voi fi prea curand din acelasi motiv. In al treilea rand, sunt un om fericit. De ce insistati sa ma vedeti in randul celor cu pirostriile puse?”

Pentru interactivitate, poate as fi facut si un sondaj, eventual anonim, ca sa aflu cati dintre ei sunt multumiti de alegerea facuta si cat de fericiti ii face casnicia pe acesti ferventi promotori ai mariajului.

Dar n-ar fi suportat. Mai grav, n-ar fi inteles. Iar eu am o singura sora si n-am vrut sa-i stric sarbatoarea, care ar fi trebuit sa fie a ei, fara prea multe devieri in directia surorii ei mai putin conventionale si mai putin maritate.