Vânt de toamnă-n geamuri bate,
Cu tupeu le-a desfăcut.
Geamurii vii, cu sticle sparte,
Iar din rame-au dispărut.

Cioburi mușcă a mea ființă…
Lent mă sting, dar e plăcut.
Vis frumos, sau suferință…
Două-ntr-una s-au făcut.

Te aștept, să vin la tine.
Și nu vreau nimic mai mult:
Să m-omori dintr-o privire,
Să mă arzi cu un sărut.

cu dedicație…