Cultura șofatului este un subiect care, din păcate, a fost, este și va rămâne foarte actual când vine vorba de România și nu numai. Nu o singură dată, fie în postura de șofer, fie în cea de pieton, ne-am confruntat cu nesimțirea multor conducători auto de pe străzile României. Deci, expresia „cultura șofatului” și România sunt total incompatibile, aceasta în condițiile în care vorbim despre o țară membră a Uniunii Europene deja de 7 ani. Într-o asemenea situație țara noastră are nevoie în regim de urgență de o campania precum campania „Don’t Text and Drive”.
Ce reprezintă campania „Don’t Text and Drive”?
Campania „Don’t Text and Drive” a fost lansată în 2009 de către organizația nonprofit Parkview Health, un sistem de sănătate comunitar care deservește nord-estul statului Indiana și nord-vestul statului Ohio din SUA. Organizația are peste 8,700 de angajați și deservește un număr de peste 820,000 de oameni.
Misiunea organizației este de a îmbunătăți sănătatea comunității în care activează. Parkview Health a fost fondată în 1995, ca un simplu spital cu numele, Fort Wayne City Hospital. Parkview Health oferă servicii medicale de calitate pentru toți cei care își încredințează sănătatea în mâinile lor și este cel mai mare furnizor de servicii medicale din regiune. Pentru a satisface nevoile medicale ale comunității în care activează, medicii, dar și alți angajați oferă servicii de îngrijire remarcabile la un preț rezonabil.
Campania „Don’t Text and Drive” a fost lansată în anul 2009 și are ca scop diminuarea numărului de accidente provocate de cei care scriu mesaje pe telefonul mobil în timp ce conduc un autovehicol.
Pentru a avea un fundament de la care să pornească această mișcare, organizația în colaborare cu Departamentul de Transport al SUA, Universitatea din Utah și Universitatea de Transport din Virginia, a realizat o serie de studii, care au adus următoarele rezultate:
- Telefoanele mobile sunt implicate în 1,6 milioane din accidentele rutiere în fiecare an, provocând jumătate de milion de răniți și 6000 de decedați.
- 80% din toate accidentele implică distragerea atenției șoferului sub o anumită formă.
- Concentrația unui tânăr care merge la volan și utilizează în același timp telefonul mobil este aceeași ca a unui bătrân de 70 de ani care nu face acest lucru.
- O persoană care tastează pe telefonul mobil în timp ce conduce este de 6 ori mai predispusă unui accident decât o persoană aflată în stare de ebrietate.
- Doar 5 secunde de neatenție, în care nu ții ochi pe drum, pot duce la un accident.
Pe durata campaniei cei de la Parkview au realizat sute de interviuri cu oameni implicați într-un asemenea accident sau rude ale unor persoane decedate în astfel de circumstanțe. Totodată, au realizat zeci de spoturi de sensibilizare, care prezentau un accident cauzat de tastastul la volan. Au fost realizate filmulețe în care celebritățile îndemnau oamenii să nu aibă obiceiul de a tasta în timp ce conduc. Campania a intrat în cercul de interes al multor persoane care au abordat-o în discursurile lor la TV. Pornind de la faptul că trăim în era digitală, internetul a fost cel mai important canal de promovare a campaniei, iar filmulețele video și imaginile postate în mediul online au adunat mii de comentarii și vizualizări.
Dacă tot suntem așa de legați de Facebook, organizația în colaborare cu rețeaua de socializare a lansat o aplicație cu numele „I pledge not to text and drive because…” prin care oamenii se angajau să nu tasteze în timp ce conduc, invocând motivul pentru care nu o vor face.
Desigur, nu au lipsit conferințele, seminarele de informare si evenimentele de carite, dar și banerele, tricourile, panourile care promovau campania, acestea acoperind un spațiu nemaipomenit de larg în mediul online, dar și în varianta clasică, adică la TV și în spațiul public.
Cum arată România în rapoartele internaționale?
Din păcate, România nu se află printre țările unde accidentele rutiere să fie fenomene rar întâlnite. Cam așa se explică și faptul că pietonii manifestă o gravă reticență când vine vorba de traversatul străzii pe trecerile de pietoni, care de multe ori abia se văd pe asfaltul ars de soare și spălat de ploi.
În conformitate cu un raport al Ministerului Afacerilor Interne(RM), România ocupă locul de frunte în Europa când vine vorba de numărul oamenilor decedați în accidente rutiere. Astfel, numărul persoanelor decedate în accidentele rutiere în anul 2013, este de 96 la 1 milion de locuitori și asta în condițiile în care, în 2012, România înregistrează un număr de 21,33 milioane de locuitori. Totuși, acest număr a scăzut cu 9% față de 2012, când era de 101.
Starea este deplorabilă pentru o țară membră UE de 7 ani. În acest clasament al morții, România este devansată doar de Rusia (195), Georgia (117), Ucraina (112), Albania (110), Armenia (109), Belarus (109), Azerbaijan (102) și Serbia (100), iar acestea nici nu sunt membre UE. Pe când alta este situația în țările membre UE, aici România nu este devansată de nimeni, ea fiind urmată de Polonia (93), Grecia (91), Slovenia (89), Lituania (88), Latvia (87), Bulgaria (82), Croația (81), Cehia (71) și lista poate continua, tot în descreștere. Cel mai mic număr al morților la 1 milion de locuitori este înregistrat în Norvegia (29) și Marea Britanie (28). Din câte se vede, lucrurile stau foarte urât.
Ce ar însemna o astfel de campanie pentru România și ce măsuri trebuie să luăm?
Cu siguranță nu putem aplica exact acest prototip în România, pentru că natura accidentelor de aici este cu totul alta. Șoferii noștri au alte preocupări, cum ar fi fumatul, vorbitul la telefon, mâncatul sau chiar fetele care merg pe drum, căci cum ar putea să meargă pe drum fără să fie claxonate.
Pentru țara noastră am putea implementa ceva de genul „Atenție, e cineva în fața ta!” sau „Fii atent, ar putea traversa chiar copilul tău strada!”, iar altă campanie ar putea fi lansată chiar în rândul pietonilor, pentru că sunt și în această tabără entități care traversează strada neregulamentar.
La noi, șoferii și pietonii nu trebuie informați, ei trebuie speriați, pentru că informând nu faci mare lucru. La noi trebuie modificată mentalitatea, deoarece oferindu-i un pliant șoferului, nu faci decât să-i îmbulzești coșul de gunoi. În România este necesară o adevărată propagandă în masă, iar cultura șofatului trebuie adusă în discuție încă de pe băncile ciclului primar de învățământ. Oamenii trebuie să crească cu aceste idei, nu să ajungă la o anumită vârstă, iar ei să fie corectați pentru greșelile pe care s-au obișnuit să le facă automat.
Din păcate este mai greu să antrenezi publicul românesc în asemenea campanii, pentru că ne pasă prea puțin de interesul public, la noi primând cel personal. Ajungem să ne pese de asemenea lucruri doar atunci când ne lovim de o astfel de situație sau pierdem pe cineva drag în asemenea circumstanțe, până la acel moment suntem doar martori oculari, nu băgăm în seamă și nu învățăm din greșelile altora. Și cel mai important, nu avem o cultură a șofatului, nu ne respectăm în trafic, la fel cum nu o facem și în viața de zi cu zi, oriunde nu ne-am aflat, deși acest lucru nu ar trebui să arate așa. Suntem protagoniștii unui scenariu rușinos și greu de acceptat, cu tot cu cei 7 ani de UE și fără cei 7 ani de-acasă.
Surse:
http://unimedia.info/stiri/harta-Europa-Harta-deceselor-in-urma-accidentelor-rutiere-72660.html
