Sinteza ședinței Parlamentului din 25 octombrie 2013

Eșanu: „Adaptarea socială a persoanelor eliberate din detenție este o problemă a întregii societăți”

Legea cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locuri de detenție a fost adoptată în februarie, 1999. Reeșind din necesitatea aducerii legislației din domeniul probațiunii postpenitenciare în concordanță cu actele  normative în vigoare,  Ministerul Justiției a elaborat un proiect legislativ ce prevede un șir de modificări și completări la aceasta.

„Adaptarea socială a persoanelor eliberate din detenție este o problemă a întregii societăți. Cu cît va exista o implicare mai amplă a societății civile în acest proces, cu atît vom avea rezultate mai bune la acest capitol”, a declarat N.Eșanu, viceministrul Justiție, în timp ce prezenta respectivul proiect.

Potrivit noilor prevederi, Serviciul de probațiune urmează a fi reorganizat și transformat într-o structură independentă, fiind scos de sub tutela Departamentului  Instituțiilor Penitenciare.  Acestuia i se vor atribui competențe suplimentare în domeniul de asistare a persoanelor eliberate din locurile de detenție.  Astfel, autoritățile publice locale nu vor mai avea posibilitatea , prevăzută de vechea lege, de a constitui servicii de patronaj.  În locul acestora va fi creat un organ consultativ la nivel central – Consiliul Național de coordonare a activității de reintegrare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenție.

Documentul aduce  și clarificări în ceea ce ține de mărimea indemnizației unice, pe care o primesc persoanele eliberate repetat  din locurile de detenție. „propunem ca acestor persoane să le plătim o indemnizație unică, în mărimea unui minim de existență, stabilit pentru anul precedent celui în care persoana se eliberează din detenție. Indemnizația se va plăti la eliberare,  de către autoritățile penitenciare”, a subliniat Eșanu.

Documentul a fost adoptat în prima lectură.

Fiecare cetățean va putea raporta cazurile de corupție pe care le cunoaște

Astăzi a fost aprobat  Regulamentul privind sistemul liniilor telefonice anticorupție. „Astfel, cetățenii vor avea posibilitatea să semnaleze faptele și informațiile ce țin de comportamentul corupțional al funcționarilor . Va fi facilitat accesul cetățenilor la instituțiile statului, ce sînt abilitate să desfășoare acțiuni de prevenire și combatere a corupției”, a declarat Directorul Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, care a prezentat inițiativa legislativă.

Potrivit documentului, liniile telefonice anticorupție ce urmează a fi instalate în instituții  publice, vor fi divizate în trei categorii: linia națională anticorupție; liniile anticorupție  specializate; liniile instituționale pentru informare.

Linia  națională anticorupție va fi gestionată de Centrul Național anticorupție, va putea fi apelată gratuit și va funcționa non-stop. În intervalul de timp 06.00-22.00 apelurile telefonice vor fi preluate de către operatori, în afara acestor ore apelul va fi preluat prin intermediul robotului.

Toate informațiile recepțioante la linia națională anticorupție se vor înregistra într-un Registrul de evidență a apelurilor telefonice.

Liniile anticorupție naționale și specializate vor fi instituite doar în autoritățile publice centrale , ce dispun de o subdiviziune  ed securitate internă. Autoritățiel publice locale nu vor fi obligate să-și instaleze o astfel de linie telefonică.

Care sînt onorariile maxime pe care le poate încasa un executor judecătoresc – Modificări și completări în Codul de Executare

Onorariul maxim pe care-l va putea încasa un executor judecătoresc nu va putea depăși suma de 500 mii lei. Prevederea se conține într-un proiect legislativ, adoptat astăzi în prima lectură și prevede un șir de modificări și completări a Codului de executare.  În prezent , onorariul executorilor judecătorești se calculează în conformitate cu prevederile Codului de executare, fără a fi fixată o limită maximă a sumelor care pot fi încasate de către executorii judecătoreși în calitate de onorariu.

O altă modificare, propusă în noua inițiativă legislativă, prevede că „în cazul în care debitorul execută benevol documentul rechizitoriu, executorul  judecătoresc  va încasa doar o jumătate din  onorariu stabilit pentru executarea integrală a documentului rechizitoriu”.

Proiectul de lege mai prevede:  obligarea executorilor de a ține un Registru al măsurilor de asigurare a executării documentelor  executorie;  sechestraraea bunurilor doar în limita valorilor din documentul executoriu și a cheltuelilor aferente executării ș.a.

Se actualizează…

The post Sinteza ședinței Parlamentului din 25 octombrie 2013 appeared first on Bloguvern.