știind că ești prins mimând
nu faci altceva decât să râzi
simțind că astfel vei muia oasele
coliviilor de aur în care putrezești
de ceva milenii încoace
ești slab prefăcându-te puternic
și puternic prefăcându-te slab
atunci când mâinile-ți stau legate
la spate în cămașa albă ca varul
în care te simți mai liber
decât oricând până acum
știi că nu vei putea evada din propriu
și că paserile cerului nu îți vor aduce
grăunțele cunoașterilor în ciocuri
iar coasta ta radioactiv de albastră
se va rupe sub greutatea proprie
nu îți vei lăsa penetrată mintea
de vorbele stareților bărboși
pentru a nu uita jocul copiilor tăcuți
din primăvara ultimului om
îngâni sub nas melodia geniului tău
iubind tot din juru-ți
cu un devotament robesc
ești plus sau minus
da sau nu
ești
