pentru prietenii mei visători…
M-au dus rapid cu ambulanţa,
Mi-au zis că speră la scăpare,
Mi-au injectat rapid substanţa,
Am diagnoză-VISĂTOARE.
Îmi tot strigau să mă trezesc,
De parc-aş fi pe somnifere,
Nu mă lăsau să aţipesc,
Că risc din nou să prind durere.
Mi-au dat regimul „Ochi deschis”,
Şi-o doză de stereotipi,
O lingură de antivis,
Plus retezare de aripi.
Am zis că-i mult prea imposibil,
Ca din celulă-am evadat,
E-un obicei indistructibil,
Şi iar în vise am plonjat.
Şi dacă voi mă acuzaţi,
Vă recomand o terapie:
Cîte-o pastilă de „visaţi”
(Nu dăunează, nu-i chimie!).
Tagged: celulă, pastilă, terapie, vis
