Dacă aș putea să te eliberez din suflet, ca pe un gin din cufărul fermecat, te-aș elibera în lacrimi. În lacrimile mari și cristaline ce se preling pe obraji in ultimul drum spre libertate, a ta, a mea, spre libertatea noastră. Aș seca și ultima picatură din sufletul meu, prefăcându-te râu.
Râu între malurile sufletelor noastre, care va curge mereu între ele, dar fără a se mai intersecta niciodată.
Filed under: Uncategorized
