M-am luat cu noaptea la o vorbă şi…
şi am aflat care-mi sunt temerile
şi am aflat care-mi sunt complexele şi tabuu-rile
şi i-am vorbit de ce mă doare şi i-am plâns cu lacrimi mari despre ce mă doare.
am aflat că inima îmi bate diferit atunci când tu nu eşti aproape de ea
am aflat că miros intens a lăcrimioare şi am înţeles de ce mereu îţi plăceau lăcrimioarele.
acum te găsesc în mine, în tot acest miros de lăcrimioare care-mi aduce aminte de primăverile cu tine şi te găsesc în inima mea, care amorţită parcă bate fără concordaţă şi viaţă.
mi-aduc aminte de prima dată cînd m-ai luat de mînă şi cum prin mine a trecut un curent, pentru că atingerea ta mă face să mă dezgheţ la viaţă ca după jumate de oră de aşteptat în staţie.
afără e frig, iar în casă parcă noaptea vine mai repede. şi eu iară îmi aud inimă calică şi îmi simt parfumul de lăcrimioare şi îţi aud şoaptele de pe pielea mea.
