De ce ești în viață?
Bănuiesc că nici nu ai acordat mare atenție întrebării de mai sus. Ah! nici nu ai observat că e o întrebare. Bine, ai acum destul timp să te oprești și să te întrebi: de ce ești ÎNCĂ în viață? Pentru ce trăiești pe acest pământ?
Mă înspăimântă gândul că ne naștem, respirăm și murim. Atât de simplu. Fără sens. Nu, prea prostesc ar fi să existăm pur și simplu. Să mergem la scoală, să ne facem o profesie, să ne căsătorim și să murim, eventual dăruind viață la un alt suflet, tot atât de rătăcit și disperat.
De ce ne pierdem 12 ani la școală și apoi încă aproape tot atât cu facultate, licență, masterat etc. Vrem o casă mai mare, o mașină de ultim model și haine stilate dictate de ultimul trend al modei. Alergăm după bani și statut social. Și până la urmă ... tot murim.
Sincer, aș fi foarte fericit dacă nu te-ai regăsi în cuvintele de mai sus. Dacă în mintea ta mai contrazice și mai urâ pentru că aberez și vorbesc nonsens. Aș fi...
Ce ai făcut până acum? O minută în urmă, o oră, o zi? Ai făcut ceva ce-ți place? sau ai pierdut timpul în van, plictisit și abandonat?
Cum vrei să se schimbe viața ta dacă nu faci nimic? o lași să curgă fără sens. Și trec ore, zile, ani și ajungem într-un moment când vrem să o luăm de la capăt, urând tot ce a fost în trecut, vrând să trăim altfel decât am făcut-o pănă acum. Dacă nu ai avut asemeni moment, fii gata, vine...
Observă imaginea de mai sus. Locul tău e acolo. Rece, singur și neajutorat, doar cu amintirea vagă a unei vieți ce a trecut și nu mai e și nu se mai întoarce. Cineva a vrut ca timpul să aibă o singură direcție, spulberând tot ce-i stă în cale și tot Cineva a vrut ca în mintea noastră să rămână amintiri bune sau rele, depinde doar de tine.
Dacă mâine nu va conta ce ai făcut azi, hai să-i acordăm fiecărei zi posibilitatea de a deveni cea mai fericită zi din viața noastră.
Ce ar fi atunci?
Toți și-ar trăi fiecare zi ca fiind ultima. Toți ar fi fericiți fără școală, bani, țoale sau vile cu trei etaje. Toți ar avea parte de dragoste, prietenie și pasiune.
Utopie. Însă merită să încercăm. ”Și nu-ți fă griji dacă vei pierde tot ce ai adunat o viață, îți las un loc de veci lângă poeții morți dar încă în viață, învață să nu-ți păstrezi sufletul în gheață și învață, căci la sfârșit e doar un cimitir și multă ceață...”
