Dumnezeu ne-a făcut astfel, încât și răbdarea noastră să aibă o limită. Un caz ce s-a scurs ca apa de ploaie prin spațiul public, a trecut practic neobservat, cel puțin la suprafață, însă nu și la nivelul conștiinței fiecărui român basarabean, care simte cum același venin, adunat de ani și ani, stă aproape să izbucnească.Societatea infectă în care românul basarabean este practic impus să supravețuiască, nu poate oferi șanse sau o bază favorabilă existenței armoniei și bunăstării, iar oamenii de cele mai multe ori sunt egoiști, răutăcioși și negativi, oameni care mai devreme sau mai târziu vor izbucni de răutate. Un individ, nu poate da dovadă de tot timpul de toleranță, mai ales atunci când este sufocat de sărăcie, minciună, dar mai ales, de efectele ocupației sovietice, de care noi nu putem scăpa.
Noi nu avem un mediu social sănătos, platformă necesară pentru educarea și creșterea individului, comunității, poporului. Noi avem un colț de țară care mai tot timpul a căzut la intersecția bătăii intereselor geopolitice unora sau altora, care mai tot timpul a fost în căutarea identității, limbii, istoriei, bunăstării, libertății ca în final să se izbească de eșec.
Și revenind la ale noastre, reacția profesorului la inscripțiile de pe gardurile Bălțiului, "Bălți, oraș rusesc", nu este deloc una neobișnuită, e o reacție absolut normală care este unefectlogic al unui comportament porcesc, caracteristic doar unor indivizi străini poporului băștinaș și care, după două sute de ani, nu a avansat deloc. Explic: de acum două sute de ani și mai devreme, populația băștinașă a fost înlocuită pur și simplu cu indivizi, practic importați din stepele răsăritene. Bineînțeles, că ocupanții nu au adus aici propriile elite, ba dimpotrivă, au adus aici tot felul de șomeri alcoolici și semințe uscate, cu alte cuvine - rămășițele din urmă, care aveau să participe la procesul de deznaționalizare și rusificare a românilor basarabeni. Instalarea lor pe aceste pământuri a fost facilitată, odată ce se instalau în gospodăriile rămase pustii în urma deportărilor și primeau funcțiile de frunte din localitățile Basarabiei, ceea ce permitea deținerea controlului asupra maselor.
Astăzi, după două sute de ani, mentalitatea de imperialist, care presupune un comportament agresiv față de românii basarabeni, nu a dispărut încă din capul unor oameni, care tot trăiesc în era imperiului sovietic. Ei nu pot accepta realitatea și încearcă disperați să-și mențină "pozițiile", cel puțin prin impunerea limbii, regulilor politice, lipsei de respect și unor concepte total străine societății românești din Republica Moldova.
Și încerc să-mi explic, dar nu reușesc, de ce acești oameni, ce trăiesc blocați într-o lume paralela, și mai ales tinerii ruși, nu vor să se integreze într-o societate unde-și vor petrece fiecare zi din viață, unde-și vor crește copiii și-si vor întâlni bătrânețele, de ce ei preferă să trăiască toată viața pe pozițiile unui parazit. Ori roada unei semințe uscate nu poate fi un fruct ?!
Atâta timp cât ei nu vor încerca cel puțin să se ajute singuri să scape de nivelul parazitar și moravurile porcești, să nu viseze la toleranță. Răspunsul nostru va fi efectul direct al comportamentului lor.
