
Este vorba de fapt despre Congresul al cincilea al diasporei moldovenești, care a avut loc la Chișinău, între 11-13 octombrie 2012. Și ce are diaspora cu vanitatea? Are. Acuș explic.Am simțit dintr-odată o mare neîncredere, iar apoi o mare repulsie față de sindrofiile diasporei, organizate de guvernele moldovenești pe socoteala contribuabilului moldovean. Toate aceste congrese și conferințe ale diasporei mi-au părut lipsite de sens. Căci, cu toate că în ultimul deceniu au emigrat peste hotarele țării sute de mii de moldoveni, diaspora moldovenească nu are în mână niște cărți serioase pe care să le joace în Moldova. Nu are figuri importante de milionari, nici de scriitori, artiști sau savanți. Diaspora este o masă de oameni mai mult sau mai puțin săraci, care face în străinătate muncă necalificată. Puținii care au reușit să-și îmbunătățească situația sunt cum am zis puțini, nu au devenit încă mari stele pe firmamentul Occidentului și, prin urmare, nu pot efectiv să miște lucrurile din Moldova. Și atunci pentru ce li se face această mare onoare, să fie invitați în țară cu biletul dus-întors, să fie cazați și cinstiți și decorați cu înalte ordine și medalii, să fie publicizați copios în mass-media? Care este interesul care poartă fesul sindrofiilor acestea? Cum se explică misterul iubirii irezistibile pe care orice guvern moldovean, fie de stânga, fie de dreapta, o simte pentru această diasporă mediocră? De fapt, întrebarea este retorică, nu există niciun mister. Guvernul vrea să se pună bine cu diaspora din motive strict egoiste. Atâta vreme cât cetățenii moldoveni din străinătate mai au dreptul de vot, ei ar putea să schimbe balanța alegerilor din Republica Moldova. Prin urmare, noi vă dăm onoruri și vizibilitate, voi ne veți vota când va veni vremea.
Do ut des, cum ziceau latinii. Cred însă că proverbul latinesc e de bun gust. Nu sunt un fan al sacrificiilor dezinteresate și cred că politicienii sunt în drept să lupte prin orice mijloace legale pentru victoria cauzei lor. Ceea ce mă scandalizează însă este celălalt partener al jocului, diaspora. Cine este diaspora? Sunt o serie de asociații autodeclarate, formate din 2-3 membri, care de fapt nu au nicio reprezentivitate socială. Sunt oare aceste asociații delegate la congres de cineva? Stau oare în dosul lor miile de moldoveni care așteaptă cu sufletul la gură rezoluțiile congresului? Aș! Motorul asociațiilor sunt președinții care se zbat pentru niște proiecte. Dacă nu faci parte dintr-o asociație, dacă nu ești președintele unei asociații, nu contezi nimic; nu va veni nimeni la tine să te cheme la congres ori cel puțin să te întrebe dacă ești de acord cu ordinea de zi a congresului. Cu atât mai mult că această ordine de zi nici nu este hotărâtă de delegații congresului, ci de oamenii din guvernul de la Chișinău. Pare absurd, îți vine a râde, dar așa este. Ei bine, asociațiile astea invitate la un congres pe care nu l-au organizat ele și reprezentându-se doar pe ele însele, pretind că ar vorbi din numele întregii diaspore, iar societatea moldovenească asta și înțelege, că delegații de la congresele diasporei reprezintă în mod democratic toată suflarea moldovenească de pe mapamond. Ar fi însă suportabilă și această neregulă dacă,
măcar, discursurile pe care le face diaspora și guvernanții în timpul deselor congrese și conferințe ar fi mai puțin găunoase. Din păcate, se bate apa în piuă. După lectura agendei actualului congres, am înjghebat din cărămizile limbii de lemn ale agendei un dialog în care
Statul, ca un cavaler îndrăgostit, invită
Diasporala restaurant, îi oferă trandafiri, un meniu substanțial, și începe să-i facă curte.
- Scumpo, eu mi-am mobilizat eforturile tuturor autorităților de stat pentru susținerea ta, a Diasporei moldovenești. Uite, îți prezint documentele de politici aprobate de guvern pentru rezolvarea problemelor migranților. Iată, crede-mă, facem politici serioase de integrare europeană ca să fim mai aproape de tine. Ne străduim din răsputeri să semnăm acorduri bilaterale în domeniul asigurării sociale. Fii pe pace, iubito, că vei avea pensie bună din două, trei, patru țări străine, în fine, din câte țări vrei tu. Și dacă tu, scumpă Diasporă, te vei pomeni într-o situație excepțională, dacă vei deceda, de exemplu, atunci eu voi coordona eforturile întregului corp diplomatic și-ți voi repatria corpul tău scump acasă…- Ah, ce frumos vorbești, ce romantic ești! – a suspinat Diaspora. Ești bravissimo, Statul meu scump! Iată de ce „nu văd ora” ca să mă implic cu tine în acțiuni specifice, menite să contribuie la dezvoltarea țării. Vreau să găsim, mon cher, cheia de rezolvare a problemelor stopării exodului populației din Republica Moldova. Vreau să implementăm… – ah, ce-mi mai place cuvântul acesta „implementăm”! – să implementăm proiecte europene, să colaborăm cu Fondul de Integrare Europeană…- Bine, bine, zise Statul. Văd, dragă Diasporă, că ești cu gândul numai la binele poporului. Mai gândește-te însă un pic și la tine. Observ că ai cam uitat vorba moldovenească, pronunți cuvinte stranii în limba poloneză, ai căpătat un accent străin. Uite, ca să-ți dovedesc dragostea mea, am să-ți trimit niște manuale de limba română și niște costume de port popular, ca să uimești Roma și Parisul. Îți trimit și niște stegulețe naționale, poate că îți prind bine. Numai să nu mă uiți! Și să mă votezi. Au revoir, ciao! Anul acesta unii activiști ai diasporei se angajase într-o hărțuială penibilă cu guvernul cerând institurea unui Minister al Diasporei, ori cel puțin a unei Agenții. La congres guvernul a promis un Birou. Cetățeanul moldovean obișnuit nu prea agreează gălăgia pe care o stârnește diaspora. Iată un comentariu la un articol la temă:
„ Dragi concetateni care ați plecat, chiar nu mă interesează din ce cauză, ați plecat pe propria răspundere, dar sigur pentru a avea un trai mai bun, dar asta este DECIZIA DVS! Vreți protecție, dar, dlor migranți și președinti de diaspore, in toate țările în care sunteti este poliție,procuratură, asistență medicală, socială, dacă sunteți cu acte in regulă, dacă nu aveți probleme cu legea, cine vă poate protecționa mai bine decât organele abilitate din localitățile unde v-ați stabilit... aveți probleme cu situații ce țin de țară, avem ambasade si consulate cât doriți, iarăși adresați-vă si rezolvați-vă problema. Eu am altă întrebare la voi, de ce vă prezentați ca victime, nimeni nu v-a dus cu sila, cum puteți dormi liniștit, cand știți că ați lasat casă, copilași, s-au distrus mii de familii, v-ați întrebat vreodată care este impactul plecării voastre nu la moment, dar în timp? Apoi, dupa câte inteleg, multi dintre voi și-au ridicat o casa, ați făcut nunți, cumătrii, că așa ziceați voi, mă duc să-mi fac de-o casă, apoi să fac bani de cumătrie, apoi de nuntă, apoi de perdele, apoi de plătit contractul… și uitați să vă intoarceți in genere înapoi! În mare parte datorită vouă prețul unui metru2 la Chișinău costă cât in orașele europene, investind în imobile de facto ați îmbogățit firmele constructoare, iar astăzi aveți venituri nedeclarate, dându-le in chirie, ca să nu mai zic de prețurile de consum, de care chiar voi ziceți, că sunt mai mari ca în Europa. S-au găsit persoane mai descurcarețe, care au decis să înregistreze o asociație ... f. bine — întîlniți-vă, mâncați plăcinte și serviți vin și seliotkă afumată, cântați, dansați, ajutați-vă între voi... dar să doriți ministere, oficii, nacealnici, secretare, telefoane, computere, salarii, funcții si alte comforturi e prea de tot!!! ... În lume se fac reduceri de personal, se fac economii, iar voi aveți pofte de noi ministere, rușine să vă fie!” (
http://www.zdg.md/editoriale/diaspora-nu-mai-vrea-congrese )Autorul acestui comentariu emoțional nu are dreptate în mai multe privințe, dar sunt perfect de acord cu el atunci când condamnă poftele birocratice ale unei pături subțiri și nesemnificative din diasporă. Nu am nicio îndoială în faptul că diaspora este unul din detașamentele de avangardă ale națiunii moldovenești. Trebuie să ne impunem cu putere în patrie, suntem deja integrați în Europa, avem o experiență valoroasă. Dar trebuie să ne păstrăm totodată independența față de Putere, după cum spune și Vitalie Vovc, un emigrant moldovean la Paris, în articolul „Diaspora își face hara-kiri” (
http://vitalie.vovc.over-blog.com/article-diaspora-i-i-face-hara-kiri-sau-natural-born-killers-111068885.html) . Există o sumedenie de posibilități de a interveni în viața țării fără ajutorul organelor de stat. Iar pompoasele congrese ale diasporei, să recunoaștem, sunt doar un gâdilici pentru nemărginita noastră vanitate. http://www.timpul.md/
http://www.dilemaveche.ro/
http://www.saptamina.md/
