la vecini cîntă muzică frumosă. straniu, dar la vecini cîntă muzică frumoasă. straniu. taşi, gîndeşte-te la cărţi, la tumblr, la contabilitate. blin! de ce anume cîntecul ista? dece cîntecul ista care e cîntecul nostru. de ce dat la maxim ca şi eu să-l pot auzi. eu îmi urăsc vecinii, chiar dacă ascultă cîntece frumoase. pentru că nu e bine să alegi anume cîntecul ista şi să-l pui la maxim şi să tuseşti, sau să speli vesela sau să citeşti sub dînsul. iaca aşa vecini am eu.
tortură.
numai nu plînge, numai nu te gîndi acolo unde nu trebuie să te gîndeşti. contabilitate, finanţe…tac zile de naştere în luna asta…blin! apă! m-au inundat! capul sus – nimic. blin! ochii mei! lacrimi! iafigheiu, de unde? şiroaie necontenite de apă din ochii mei! blin, iar!
baie!
mama: de ce plîngi?
eu: nu!
dau drumul la apă, mă uit în oglindă şi mă încreţesc de toată frumuseţea, îmi închid gura ca să nu ţip şi iar mă uit în oglindă. asta e ca furtuna. linişte şi calm înainte şi linişte şi calm şi ochi roşii după.
adorabil!
mama: plouă afară, tare!
